Județul Iași nu are un istoric de probleme cu complianța la vaccinare, explică specialiștii consultați de „Ziarul de Iași”. Dar ne încadrăm în media națională, care arată că rata de vaccinare anti COVID-19 nu a fost suficientă pentru a oferi așa numita „imunitate de turmă”, iar recomandarea pentru doze suplimentare în cazul persoanelor vulnerabile și a bolnavilor cronici nu a avut răspunsul dorit. La polul opus, părinții încă merg cu încredere la medicii de familie pentru vaccinarea copiilor și suntem unul dintre județele din România în care sunt cele mai puține cazuri de rujeolă și nu există întreruperi majore din acest punct de vedere.

Și în cazul vaccinării antigripale mergem în media națională, așa cum am arătat chiar în această ediție a „Ziarului de Sănătate”, confruntând date de la Ministerul Sănătății pe plan național și de la Direcția de Sănătate Publică pentru situația pe județ. Dar media națională este de o scădere cu măcar 30% față de anul anterior.

Sunt și avantaje ale noului sistem de vaccinare antigripală

Unul dintre principalele motive pentru care s-a ajuns aici, spun specialiștii, ține de reticența oamenilor de a imuniza, afectați în principal de o mișcare antivaccinistă din ce în ce mai puternică, ce a luat amploare după pandemia COVID-19.

„Suntem după un moment foarte dificil reprezentat de această pandemie. Nu numai că a avut și consecințe catastrofale pentru sănătatea oamenilor, fiindcă nu există familie unde să nu fie o experiență nefericită cu oameni care s-au pierdut sau suferă de infecția cu COVID-19, dar lumea nu a înțeles utilitatea extraordinară a vaccinului. Pentru asta noi trebuie să promovăm ideea că vaccinarea anti COVID-19 este una care a avut beneficiile ei, în sensul că a dus la evitarea formelor grave și a deceselor. Acest lucru se întâmplă și la alte vaccinuri. Cei care nu au pregătire normal că vor spune că am făcut vaccin ca să nu mă îmbolnăvesc, dar nu, vaccinul acesta anti COVID-19 a avut rolul să ne ajute să putem parcurge etapa în care virusul a suferit mutație după mutație, pentru ca rata de mortalitate să scadă”, a declarat prof.dr. Doina Azoicăi, epidemiolog, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

În cazul vaccinării antigripale, medicul spune că aceasta s-a efectuat în parametri oarecum favorabili, dat fiind faptul că a fost primul an în care a intrat noul sistem de ridicare a vaccinului din farmacii direct de către cei care au dorit să se imunizeze. Iar medicii de familie au remarcat și o îmbunătățire a procesului, chiar dacă rata generală a scăzut în campania de imunizare 2023 – 2024. Vin acum mai mulți pacienți care în alți ani nu au putut beneficia de vaccin că se termina cantitatea alocată fiecărui medic prin DSP.

prof.dr. Doina Azoicăi (sursă foto: medichub.ro)

„Dar în acest moment, prin această compensare, se oferă o posibilitate mult mai largă pacienților care sunt deschiși la vaccinare. A fost o recepție bună. Un alt lucru pozitiv pe care-l remarc este faptul că oamenii s-au putut vaccina în farmacii – a fost un plus și dă valoare suplimentară acestor campanii de vaccinare. Sunt lucruri importante care vin în urma schimbării unei strategii naționale, care nu e ușor de făcut și nu e lipsită de un efort financiar pe care-l face statul român”, a punctat prof.dr. Doina Azoicăi.

Medicii scandalagii din Iași au scăpat fără sancțiuni majore

Una dintre probleme majore reclamate de către factorii implicați în procesul de vaccinare a fost poziția diverselor persoane din spațiul medical care s-au pronunțat, fără dovezi și argumente viabile, împotriva vaccinării în general și a unor seruri în particular. O parte dintre aceștia, precum Iulian Șerban, fost director CJAS Iași, sau Răzvan Constantinescu, de la UMF Iași, au fost reclamați la Colegiul Medicilor pentru cele spuse sau scrise în timpul pandemiei.

Sursele ZDI au descris că o parte dintre aceste plângeri au fost redirecționate către Colegiul Medicilor București, care a decis clasarea lor, iar cele mai mari „pedepse” ce pot fi aplicate pe lege au fost aplicate la Iași – echivalentul unor avertismente care au expirat după șase luni. Prin urmare, legislația are nevoie de o ajustare în domeniu pentru a putea contracara acest fenomen, dar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus în studioul ZDI TV că „nu este momentul oportun” pentru o astfel de modificare a legii.

Citește aici ediția integrală Ziarul de Sănătate nr. 4

Prof.dr. Doina Azoicăi a explicat că cei care vorbesc împotriva vaccinării trebuie combătuți de corpul medical avizat, într-un mod informat, cu argumente convingătoare. Trebuie aduse dovezi că scopul nu este combaterea afirmațiilor unei anumite persoane, ci întărite încrederea și speranța oamenilor în vaccinare.

„Vaccinurile salvează vieți! Nimeni nu poate să îmi spună că un copil care moare de rujeolă și tuse convulsivă pentru că nu a fost vaccinat nu puteam să-l salvez dacă primea vaccinurile la timp. Sunt cu o rată extrem de redusă de riscuri, dar cu beneficii enorme. Ăsta este rolul nostru: să explicăm populației care, treptat-treptat, în funcție de lideri de opinie cu opinii contra vaccinării sau lipsa de informații adevărate legate de vaccinare, au optat pentru a evita această complianță la vaccinare”, a mai spus prof.dr. Doina Azoicăi.

Reacțiile post-vaccinare, ușoare și care trec rapid

Se creează și un paradox, crede epidemiologul, fiindcă părinții copiilor care au murit de rujeolă și adulții se declară acum împotriva imunizării au fost vaccinați la rândul lor când erau mici.

„Mai mult, am primit vaccinuri care nu au performanțele celor din prezent. De ce nu vrem să dăm crezare datelor și să dăm o șansă copiilor noștri doar pentru că avem niște angoase? E posibil ca părinții, bunicii, să aibă această frică, dar e rezultată din lipsa de dialog cu medicul”, a mai spus prof.dr. Doina Azoicăi.

Aceasta a explicat că cele mai frecvente reacții post-vaccinare sunt cele minore, care trec repede, deci îngrijorarea oamenilor legate de acestea nu sunt întemeiate. Mai mult, e chiar de dorit să avem anumite reacții după ce ne vaccinăm. „Arată că vaccinul nu e totuși apă de ploaie, iar organismul are răspunsul lui, unul de o intensitate redusă în limita acestor reacții minore: roșeață la locul administrării, febră. Dar și în astfel de cazuri, doar un procent dintre cei care se vaccinează fac aceste reacții, care sunt pasagere”, a detaliat prof.dr. Doina Azoicăi.

Medicul crede că este o muncă enormă în încercarea de a redobândi încrederea populației în comunicarea medicală. O muncă care se face greu, dar este esențială, și care trebuie clădită „cu răbdare și fără lozinci panicarde”.