Fenomenul „Leeds” – Legătura ciudată dintre un mic sat ieşean şi un mare oraş britanic

O şcoală care se confruntă cu acest fenomen este Slobozia Deal din comuna Voineşti. Practic, potrivit cadrelor didactice de la această şcoală, vorbim de „sute” de elevi care se întorc la şcoală în diferite etape ale anului şcolar, fiind şi situaţii în care elevii pleacă şi se întorc chiar în decursul aceluiaşi semestru. Dincolo de problemele administrative cu care se confruntă conducerea şcolii, migraţia afectează şi procesul de învăţământ. „Slobozia Deal este o şcoală care se vrea incluzivă şi care, la un moment dat, avea toate datele să fie aşa. O şcoală care şi-a croit un drum şi care a încercat să se alinieze, să fie în rând cu celelalte şcoli. Lucrurile păreau să intre pe un făgaş obişnuit, dar s-au intensificat plecările.

Sute de elevi întorşi începând cu anul 2020

Cadrele didactice de la Şcoala Slobozia Deal vorbesc de peste 200 de elevi reveniţi în şcoală în timpul anului şcolar 2020-2021. Practic, pandemia de Covid-19 a accentuat şi mai mult un fenomen care exista deja. Dacă ar fi vorba de cazuri izolate, acest lucru nu ar crea dificultăţi majore. În momentul în care vorbim şi de zece elevi la o clasă, înscrişi în diferite momente ale anului şcolar, acest lucru dă peste cap toată activitatea didactică. „O diferenţă de câteva sute de elevi de la un an la altul, la nivel de şcoală, nu poate fi trecută cu vederea. În contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV19, revenirea familiilor plecate pare firească. Însă, aspectele de luat în calcul în această situaţie nu sunt puţine.

În primul rând, în conformitate cu reglementările în vigoare, elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară sau la organizaţii furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi corespunzătoare unor sisteme educaţionale din alte ţări pot dobândi calitatea de elev în România numai după recunoaşterea sau echivalarea de către inspectoratele şcolare, respectiv de către minister, a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare. Elevii în cauză vor fi înscrişi ca «audienţi» până la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicită şcolarizarea. Prin urmare, începând cu septembrie 2020, pe parcursul unui întreg an şcolar, în cadrul şcolii au funcţionat comisii de echivalare, s-au susţinut examene de diferenţă şi s-au făcut eforturi de integrare. Şi nu vorbim de un copil-doi, ci de sute”, explică cadrele didactice de la Şcoala Slobozia Deal.

O luptă cu morile de vânt şi o muncă de Sisif

Potrivit reglementărilor în vigoare, în momentul în care se face alegerea clasei în care va fi înscris elevul ca audient (n.r. – termen folosit pentru elevii care doresc întoarcerea în sistemul de învăţământ de masă) se instituie o comisie formată din director sau director adjunct, psiholog sau consilier şcolar şi cadre didactice, fiind luate în considerare atât vârsta, nivelul de dezvoltare psihocomportamentală, recomandarea părinţilor, nivelul obţinut în urma evaluării orale sumare, dar şi perspectivele de evoluţie şcolară. În plus, în Şcoala Slobozia nu există psiholog şcolar, deşi ar fi nevoie de unul. „Pe lângă volumul mare de muncă presupus de echivalare, nu este de neglijat nici impactul pa care îl are asupra elevilor revenirea celor plecaţi. Statutul de audient (…), aerul de prosperitate pe care îl degajă, suflul de civilizaţie pe care îl aduc cu ei nou-veniţii produc frustrare. Se vorbeşte despre frustare şi în rândul audienţilor. Ei vin cu atitudini diferite. Reintegrarea lor este dificilă şi pentru că unele dintre comportamentele lor sunt percepute ca inacceptabile sau neobişnuite în şcolile noastre”, explică cadrele didactice care îşi desfăşoară activitatea aici.

Profesorii sunt copleşiţi de amploarea fenomenului, chiar dacă vorbim de cadre didactice formate să înţeleagă principiile de bază ale educaţiei incluzive, care şi-au dezvoltat în timp competenţe specifice educaţiei interculturale şi nediscriminatorii, înregistrându-se progrese pentru mulţi copii. Însă totul pare o muncă zadarnică când există cazuri de copii care au plecat şi mai apoi, la nici două săptămâni, s-au întors în ţară. „Mirajul străinătăţii spulberă tot. Ceea ce se poate face e crearea unor mecanisme care să facă posibilă o continuitate. Fiecare elev are un parcurs educaţional propriu, care ar trebui cunoscut de cadru didactic. Dar profesorii nu sunt formaţi cu privire la sistemul de educaţie din ţara în care se migrează. Comunicarea între şcolile frecventate de un elev este inexistentă”, explică profesorii de la Şcoala Slobozia.

Fenomenul văzut de localnici şi profesori

Potrivit cadrelor didactice de la Slobozia, pandemia a produs incertitudine în comunitate, iar atunci când apare o oportunitate familia pleacă cu totul, indiferent dacă unul dintre copii poate mai are doar o jumătate de an şi poate susţine Evaluarea Naţională sau Bacalaureatul. „De multe ori, plecările sunt grăbite, fără anunţarea prealabilă a şcolii şi fără acte. Astfel, apar probleme la nivel de şcoală. Numărul mare de absenţe afectează imaginea şcolii şi pare greu de înţeles că nu se poate face mai mult. Şi-atunci, cât de aplicabil este unul din principiile incluziunii, a nu lăsa pe nimeni în urmă atunci când începe învăţarea?!?”, concluzionează cadrele didactice.

în Slobozia, casele noi, cu etaj şi frumos colorate răsar în toate părţile. Sunt casele ridicate de către cei care au plecat peste hotare, majoritatea într-un singur oraş, Leeds. În Slobozia, majoritatea locuitorilor sunt de etnie romă şi parte a Cultului Penticostal, fiind vorba de oameni uniţi, care, atunci când au plecat peste hotare şi au văzut anumite oportunităţi, au ales să îşi cheme şi celelalte rude, prieteni sau vecini. În plus, din spusele sătenilor, cei care ajung în Marea Britanie primesc sprijin (din partea Cultului Penticostal) să îşi găsească o locuinţă şi să se integreze cât mai repede. „Se pleacă cu familia pentru că au interesul să primească pentru copii alocaţiile acolo unde ajung. Mulţi se descurcă şi trăiesc şi pun bani deoparte doar din alocaţiile copiilor dacă familia e mai numeroasă. Şi atunci nu vor să îi lase în ţară”, explică un sătean. În plus, un alt motiv, spus mai mult cu jumătate de gură, este cel al căsătoriei şi faptul că cei lăsaţi în ţară nu ar mai putea fi supravegheaţi de familie, iar copiii ar putea să aleagă pe altcineva decât persoanele agreate. Iar plecările şi întoarcerile doar a uneia sau a două familii sunt resimţite puternic de către şcoală, pentru că cele mai multe sunt familii numeroase, cu mulţi copii.

Majoritatea celor care pleacă nu plănuiesc din start să rămână pentru mult timp. Rămân în Marea Britanie cât să strângă bani pentru a-şi ridica o casă sau pentru a-şi cumpăra o maşină. Iar toate aceste planuri nu iau în considerare niciodată educaţia copiilor sau cum ar putea să le afecteze acestora viitorul.

Unele părţi bune ale fenomenului

Dincolo de minusurile şi problemele cauzate de migraţia masivă, din discuţiile purtate cu cei doi directori ai şcolii, cu profesori şi chiar săteni, elevii care se întorc din Marea Britanie tind să fie mai disciplinaţi. Practic, după un an sau doi în care învaţă peste hotare, elevii au tendinţa să respecte regulile, să fie atenţi la ore şi să se concentreze la sarcinile date de profesor. Comportamentul general al acestor elevi este mai „cizelat”, adoptă un comportament similar cu cel întâlnit în Marea Britanie şi se întorc cu cunoştinţe solide de limba engleză, o limbă pe care poate nu ar fi fost motivaţi să o înveţe în ţară. Câştiguri parcă prea mici pentru neajunsurile pe care le cauzează fenomenul.

O reîntoarcere în ţară mai amplă decât se credea iniţial

Reprezentanţii Inspectoratului şcolar Judeţean Iaşi vorbeau la începutul acestui an şcolar de peste 500 de elevi întorşi în ţară şi înscrişi la şcolile din judeţ, însă fenomentul pare mult mai amplu, iar problemele cauzate de întoarcerea lor sunt mult mai profunde, mai ales când vorbim de cazuri de reîntoarcere la şcoală la câteva luni de la începerea anului. Chiar dacă, conform raportului ISJ Iaşi de la început de an, Şcoala Slobozia a înregistrat cei mai mulţi elevi întorşi în şcoală de la nivelul judeţului, aproximativ 20-30 de cazuri, cel puţin dublu în comparaţie cu alte comunităţi, cifrele par a fi însă cu mult reduse faţă de amploarea fenomenului. Mai exact, reprezentanţii ISJ Iaşi menţionau că următoarele şcoli într-un top al reîntoarcerii elevilor în ţară ar fi şcolile din Lunca Cetăţuii, din Podu Iloaiei, Târgu Frumos, din Moţca sau Dancu, acolo fiind raportate doar 5-10 cazuri. Iar la Şcoala Slobozia sunt înscrişi doar acum, în decembrie, la trei luni de la începerea şcolii, 11 elevi care trebuie să susţină testările şi echivalările necesare.