FOTO Cea mai frumoasă clădire industrială a Iaşului va fi salvată de la demolare

marți, 04 mai 2021, 02:03
5 MIN
 FOTO Cea mai frumoasă clădire industrială a Iaşului va fi salvată de la demolare

Construcţia masivă din cărămidă roşie, aflată acum în proces de degradare, domină locul rămas gol după demolarea halelor de la Nicolina SA. Proprietarul terenului declară că fosta uzină va fi refăcută şi refuncţionalizată în planul de amenajare a zonei. O singură construcţie de acest fel a mai fost recuperată în Iaşi până acum

Odată cu intrarea în istorie a SC Nicolina SA, decisă zilele trecute de instanţă prin închiderea definitivă a procedurii de insolvenţă, putem face un scurt inventar a ce a mai rămas din fostele Ateliere CFR: sediul şcolii profesionale construit în perioada interbelică (acum Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări), cele două hale din cărămidă roşie de Ciurea şi sediul de 8 etaje al administraţiei, ridicat în 1970.

Dacă liceul şi turnul de birouri au fost renovate, vechile clădiri industriale care mai sunt în picioare, dar devastate de recuperatorii de materiale feroase şi de construcţii, aşteaptă vremuri mai bune.

„Ele vor rămâne acolo. Se lucrează la un plan de amenajare a zonei. Am discutat cu arhitecţii să le găsească cea mai bună destinaţie, utilitate, ca să se încadreze în ce urmează să facem acolo. Nu vrem să le dărâmăm”, ne-a spus Constantin Duluţe, cel care a achiziţionat terenul fostei întreprinderi cu aproximativ doi ani în urmă. El a adăugat că imobilele vor fi expertizate, consolidate şi refăcute.

Pe de altă parte, Duluţe nu a putut să precizeze ce urmează să construiască pe locul fostelor hale industriale care au aparţinut SC Nicolina SA. „Sunt mai multe variante, dar încă nu e nimic definitivat. Lucrurile se schimbă de la o lună la alta. Am venit cu o idee, dar între timp au mai apărut altele”, ne-a mai spus el.

Drumul spre restaurare trece prin devastare

Cele două clădiri, cu o vechime de circa 120 de ani, nu mai au uşi şi ferestre, acoperişul le-a fost parţial smuls, iar pereţii au început să fie măcinaţi de „colecţionarii” de fier şi cărămizi. Construite foarte solid – cochetul turn de apă pus la pământ în ianuarie 2013 a dat de furcă mai bine de două ore demolatorului – fostele hale au totuşi şanse să supravieţuiască şi acestui asalt.

Una dintre ele păstrează linia Art Nouveau, curent vizibil la mai multe construcţii ridicate în preajma anului 1900. Şi turnul de apă, acum dispărut, avea aceleaşi elemente măiestrit îmbinate cu ajutorul cărămizilor roşii. La câteva săptămâni după demolarea lui, conducerea de atunci a Primăriei Iaşi anunţa că a discutat cu proprietarii terenului pentru păstrarea celor două clădiri vechi, ba chiar şi refacerea turnului de apă. „Se va întocmi un protocol între Primărie şi firmă pentru reconstrucţia după schiţele originale a turnului de apă şi păstrarea clădirilor vechi în cadrul ansamblului ce va fi construit acolo”, afirma Mihai Chirica, la acea vreme viceprimar. Între timp, firma la care făcea referire Chirica, Sticknet Investment/ Nicolina Park SRL, a vândut tot terenul (24 de hectare) pe 41 de milioane de euro firmei Utilave Prest SRL, a omului de afaceri vasluian Constantin Duluţe.

Unde se mai demolează fără acte

În cealaltă parte a oraşului, Fabrica de Ţigarete a rezistat chiar şi în vremurile când contrabanda cu Carpaţi era în vogă, până când un management slab a băgat-o în faliment şi a închis-o la fel de repede ca SC Nicolina. Construită ca monopol de stat în 1876, fosta Manufactură de Tutun, declarată monument istoric, a căzut rapid pradă recuperatorilor de materiale refolosibile. Până să intervină autorităţile locale, două dintre cele trei vechi clădiri au fost dezmembrate cărămidă cu cărămidă.

Poliţia Locală ne-a comunicat că are în atenţie ce a mai rămas din Fabrica de Ţigarete. Acesta aparţine SC Galaxy Tabacco SA, societate care ar trebui să îngrădească şi să securizeze perimetrul fabricii. Dar fosta Societate Naţională a Tutunului Românesc este în insolvenţă, procedură aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti. În aceste condiţii, Poliţia Locală nu poate lua măsuri împotriva administratorului judiciar desemnat (Societatea Sierra Quadrant – Filiala Bucureşti IPURL). Totuşi, amenzi au fost administrate celor care tulburau liniştea publică în zonă sau care încă mai caută fier şi alte materiale între ruinele fabricii.

Şi poliţiştii de la IPJ s-au declarat dezarmaţi de lege. Efectuarea controlului şi accesul la monumentele istorice pot fi făcute doar la solicitarea şi împreună cu inspectorii de specialitate din cadrul Direcţiilor de Cultură, ni s-a răspuns de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean. Totuşi, „în anul 2015, poliţiştii s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de furt în formă continuată, constând în aceea că în cursul lunii iunie 2015 de la clădirile aparţinând monumentului istoric au fost sustrase mai multe cărămizi, dosarul penal fiind înaintat cu propuneri legale Parchetului de pe lângă Judecătoria laşi”. Un alt dosar deschis pentru furt se află în atenţia IPJ, ne-a mai declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului.

Directorul executiv al Direcţiei de Cultură Iaşi ne-a confirmat la rândul lui că a întreprins tot ce se putea face în limitele legii. Virgil Băbîi a menţionat atât amenzile date persoanelor care au distrus şi sustras materiale din incinta Fabricii de Ţigarete, cât şi faptul că reprezentanţii Ministerului Culturii ajunşi la Iaşi au fost conduşi inclusiv la ce a mai rămas din Ansamblul Manufacturii de Tutun. Una dintre hale a fost salvată, dar înscrierea Depozitului de Tutun la Oficiul de Cadastru nu se poate face pentru că mai trebuie o hotărâre de guvern pentru includerea terenului de sub clădire, a marcat explicat Direcţiei de Cultură impasul în care s-a ajuns.

Noroc şi dezinteres

Aceeaşi soartă o are şi Fabrica de Cărămizi de la Ciurea. Construită de CFR la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu linia Iaşi-Vaslui, a intrat în domeniul privat după 1989. A mai funcţionat câţiva ani, înainte să înceapă devastarea ei. Astăzi, a ajuns o ruină, la fel ca Manufactura de Tutun. Pe faţadă încă se mai află un ceas fabricat de renumita firmă Paul Garnier, cu acele încremenite.

Complexul de la Ciurea se află în Lista Monumentelor Istorice ieşene de patrimoniu industrial, alături de Fabrica de Ţigarete, de beciul Berăriei Vechi şi de fostul sediu al fabricii Moldova (Tricotaje), de pe strada Păcurari 115.

Din vechiul patrimoniu industrial ieşean, doar acesta din urmă a avut noroc până acum. După ce fabrica de tricotaje a fost naţionalizată în iunie 1948 şi mutată 15 ani mai târziu în Zona Industrială, în locul ei a funcţionat o spălătorie-curăţătorie. Cu 2 ani în urmă, imobilul a intrat într-un lung proces de restaurare, încheiat zilele trecute.

FOTO:  @marilena_photography

Comentarii