(FOTO-VIDEO) Un ieşean doarme cu Siretul la uşă. Autorităţile dorm şi ele

Anul trecut, malul se afla la mai bine de 10 metri de o anexă din gospodărie. Apele învolburate, umflate de ploile din ultimele zile, l-au erodat, ajungând ieri după-amiază la nici doi metri de anexa respectivă. Pe Petru Lazăr l-am găsit ieri demontând, împreună cu ajutoare de la Primărie, construcţia respectivă. Între anexă şi casa de locuit sunt însă doar cinci metri.

„Noaptea trecută am dormit cum am dormit, cu toate bubuiturile care se aud, dar în noaptea asta nu mai pot să stau aici“, ne-a declarat el, resemnat. Zgomotele la care s-a referit sunt provocate de căderea în apă a bucăţilor din malul stâng. Malul drept e complet inundat. Siretul face o meandră în dreptul curţii lui Lazăr, o buclă caracteristică râurilor care curg în zone joase (şes, câmpie).

La fel şi Prutul. Apele lărgesc tot mai mult bucla, săpând în punctele de cotitură, până când reuşesc să „scurtcircuiteze“ limba de pământ creată. Aceasta este şi soluţia ce urmează să fie aplicată în dreptul localităţii ieşene: săparea unui canal care să redirec­ţioneze apele din meandră. Doar că alte „meandre“ stau în calea acestei rezolvări – cele birocratice.

Până la Guvern te mănâncă Siretul

Demersurile au început de mai mulţi ani, etapele fiind consemnate de ziarul nostru pe măsură ce autorităţile de la Bucureşti făceau un pas mic şi când Siretul rupea o bucată mare din mal.

„În cel mai scurt timp va fi promovată o hotărâre de guvern prin care lucrarea va fi declarată de utilitate publică, în vederea exproprierii unei suprafeţe de 2,2 hectare, necesară lucrărilor. Procedura de expropriere se va aplica foarte repede. Cel mai târziu luna viitoare am putea avea toate avi­ze­le necesare“, declara, în septembrie 2014, prefectul de atunci, Dan Cârlan.

În cursul ultimilor 40 de ani, Siretul s-a deplasat spre est cu 300 de metri, iar în 2010 vecinii lui Lazăr şi-au văzut casa prăbuşindu-se în albia râului. În 2014, a fost fixat şi costul lucrărilor: 28 milioane de lei. Banii s-au tot „rostogolit“ an de an în bugetul Administraţiei Bazinale de Apă Bacău, după cum ne-au confirmat Petru Dascălu, directorul Sistemului Hidrotehnic Independent Paşcani, şi Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Ambii au evaluat situaţia la faţa locului – şeful CJ, încă de vineri, iar directorul de la Ape-Siret, pe tot parcursul zilei de ieri.

Petru Dascălu a explicat că documentaţia s-a blocat la Ministerul de Finanţe, iar Maricel Popa a precizat că primarii din Al.I. Cuza şi din Hălăuceşti au trebuit să umble după proprietarii terenului pe care trebuie să fie săpat canalul salvator.

Ar fi vorba de nouă moştenitori, dintre care doi sunt greu de găsit, nefiind în ţară. Şeful CJ a adăugat că, fără notificarea de expropriere şi despăgubire a acestora, Ministerul Finanţelor nu poate aviza hotărârea de guvern de expropriere, astfel încât lucrările – care nu se pot desfăşura pe un teren privat – să poată începe.

De ce se prăbuşesc malurile şi după retragerea apelor

Între timp, Siretul îşi vede de treabă. Cât am stat de vorbă cu Petru Lazăr şi cu sătenii care priveau cu îngrijorare avansul considerabil al apelor, câţiva copăcei de pe margine au dispărut în vâltoare. În dreptul gospodăriei lui Lazăr, malul este la 5-6 metri deasupra nivelului crescut al Siretului, ceea ce contribuie la amplificarea zgomotului produs de surpări.

Petru Dascălu ne-a mai spus că eroziunea se va amplifica după ce apele vor începe să scadă. „Pământul îmbibat de apă este mai greu şi se va desprinde mai uşor pe măsură ce viitura scade“, a explicat el.

Vârful viiturii a fost atins ieri la amiază în dreptul satului Al.I. Cuza, iar în această dimineaţă, în jurul orelor 3-4, a ajuns şi la Răchiteni, ultima localitate din judeţ de pe malul Siretului. Ironia sorţii este că, în urmă cu 140 de ani, sătenii din Al.I. Cuza s-au mutat într-o zonă mai înaltă de teama inundaţiilor, iar acum casele sunt ameninţate din nou de ape.

Aşa cum declara primarul Vasile Baciu, „dacă fâşia asta de pământ care mai este cedează, pe urmă e numai nisip. Siretul îl mănâncă imediat şi ajunge practic în mijlocul satului“.

Ce ravagii au făcut apele în judeţ

Iaşul a scăpat relativ ieftin în comparaţie cu celelalte judeţe care au intrat sub acelaşi cod portocaliu de precipitaţii abundente. Este vorba de inundaţii controlate şi relativ obişnuite – cum este revărsarea Jijiei – dar şi de situaţii neprevăzute, cum a fost iminenţa revărsării lacurilor de la Roşcani peste digul de protecţie. Cu tot debitul mărit al Jijiei, Prutul nu a reprezentat o ameninţare, după cum am aflat de la preşedintele CJ.

În ceea ce priveşte drumurile din judeţ, singurul închis temporar a fost DJ 208. Primarul comunei Valea Seacă, Gheorghe Băiceanu, ne-a declarat că a fost vorba de câteva sute de metri de drum pe care apele au adus aluviuni, făcându-l impracticabil.

În ceea ce priveşte pagubele produse de inundaţii, Maricel Popa ne-a precizat că eva­luarea lor va începe de astăzi, urmând ca, pe baza acestora, să fie solicitat ajutor guvernamental pentru dezastre naturale din fondul de rezervă al Executivului.