„Ordonanţa prevede acordarea dreptului de liberă practică temporară medicilor absolvenţi ai facultăţilor de medicină, medicilor rezidenţi, indiferent de anul de pregătire în rezidenţiat, pe durata situaţiei cu care ne confruntăm cu SARS-CoV-2, astfel încât ei să poată să lucreze sub supraveghere în spitale şi să asiste în secţiile în care sunt îngrijiţi pacienţii care suferă de COVID-19”, a precizat Raed Arafat la finalul şedinţei de guvern. Preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi, conf. dr. Liviu Oprea, susţine că în strategia Colegiului pentru următorii ani este inclusă ideea că rezidenţii ar trebui să aibă un drept de practică supravegheat, însă unul mult mai extins, în momentul de faţă rezidenţii fiind „aproape nişte observatori până la finalul rezidenţiatului”.

„E ca şi cum ai bloca o forţă de muncă foarte mare”

„În acest proiect pare că este o contradicţie pentru că iniţial se vorbeşte despre un drept de liberă practică, dar apoi se menţionează că rezidenţii vor fi supravegheaţi, însă libera practică tocmai asta înseamnă - că nu te supraveghează nimeni. Acum, în perioada pandemiei, virusul scoate la iveală problemele sistemului sanitar, fiind mult mai vizibile. Este o nevoie acută de forţă de muncă, să ai mii de rezidenţi pe care să îi ţii fără dreptul de a prescrie medicamente este greşit, e ca şi cum ai bloca o forţă de muncă foarte mare”, a declarat conf.dr. Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi.

Medicii ieşeni spun că, în continuare, la noi în ţară, rezidenţii au un statut care nu le conferă libertatea de a practica efectiv în spitale, ci ajung să se ocupe de problemele administrative mai mult decât de partea medicală. „Din păcate, statutul este cel de student de medicină în continuare, un medic fără drept de parafă, fără posibilitatea de a prescrie medicamente până la sfârşitul rezidenţiatului, ca un student plătit şi lucrul acesta este frustrant când ai nevoie de cât mai mulţi specialişti în spitalele din România”, a precizat conf. dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”.

Sistemul sanitar e în colaps, dar rezidenţii au dreptul la o singură gardă pe lună

O altă problemă este că în mod teoretic, într-o lună, un rezident face o singură gardă, conform contractului de muncă, ceea ce este insuficient pentru a putea progresa şi pentru a învăţa efectiv. Astfel, o mare parte din rezidenţi fac şi câte patru sau şase gărzi pe lună, care sunt însă neplătite, lucrând „la negru”. „Niciun rezident nu poate progresa dacă face o singură gardă, rezidenţii fac şi patru-şase gărzi pe lună care sunt neplătite, însă fără care nu ar putea progresa. Activitatea rezidenţilor este una foarte utilă pentru ambele părţi, atât pentru ei, cât şi pentru spital. Este o situaţie în care nu acceptăm în mod real că un rezident face un act medical asumat, deşi contribuie foarte mult la activitatea clinică a unui spital, face gărzi, consultaţii în triaj, evaluări ale celor internaţi, dar fără a fi răsplătit pentru lucrul acesta de sistemul medical”, a completat dr. Ionuţ Nistor.

Medicul îşi aminteşte că în perioada rezidenţiatului său a avut colegi care în anul al II-lea au aplicat pentru un post în Germania şi care, după două săptămâni de practică supravegheată sub îndrumarea unui coleg rezident dintr-un an mai mare, au rămas să se ocupe singuri de acea secţie, existând un anumit grad de încredere care nu se aplică şi în România. „Aplicăm un dublu standard, îi considerăm studenţi şi le dăm posibilitatea de practică şi de a prescrie medicamente doar după absolvirea examenului de specialitate. Această resursă umană importantă ar putea fi utilizată în prezent mult mai bine dacă ar putea să facă acest modul în toate spitalele judeţene, nu doar în cele universitare. Este anormal să ai 40 de rezidenţi într-un spital şi niciunul într-un spital mare cum sunt cele din Suceava, Bacău sau Botoşani”, a completat medicul ieşean.

„Rezidenţii sunt soluţia pentru lipsa personalului medical”

Specialiştii consideră că medicii rezidenţi ar trebui ca din anul al doilea de rezidenţiat să poată face gărzi supravegheate, fiind bine pregătiţi, iar în cazul în care s-ar simţi depăşiţi ar cere cu siguranţă sfatul unui medic cu experienţă. „Medicii rezidenţi din sistemul medical românesc sunt medici bine pregătiţi, care au absolvit o facultate de medicină, au un număr de ani de practică şi sunt capabili să evalueze pacienţii. Într-o perioadă în care mortalitatea este foarte mare în România, comparativ cu alte sisteme medicale, unul dintre răspunsuri este tocmai lipsa personalului medical. Pacienţii vârstnici, internaţi într-un spital au nevoie să continue să îşi ia medicaţia, să fie evaluaţi zilnic sau de mai multe ori pe zi de o echipă medicală, au nevoie să fie perfuzaţi, echilibraţi hemodinamic şi aceste lucruri le poate face orice absolvent de medicină generală”, a mai completat dr. Nistor. Medicii ieşeni susţin că este nevoie de o reformare completă a rezidenţiatului în România şi că în acest context pot fi adoptate modele existente în alte ţări, unde, odată cu absolvirea facultăţii, medicii pot avea drept de liberă practică.