Încă 100 de schelete dezgropate în spatele cantinei Universităţii. Un reprezentant german a venit la Iaşi. Dosarul e secret

Comisia mormintelor de război din Germania este o organizaţie umanitară, dedicată sarcinii de a căuta şi recupera morţii de război din străinătate, de a-i îngropa cu demnitate şi de a le îngriji mormintele. Potrivit descrierii de pe pagina organizaţiei germane, “Volksbund are grijă de rude şi consiliază organismele publice şi private cu privire la problemele legate de îngrijirea mormintelor de război, inclusiv la nivel internaţional”, are grijă ca morţii din război să nu fie uitaţi şi promovează întâlnirea şi educarea tinerilor la locurile de odihnă ale morţilor.

Reprezentantul Volksbund, Ruslan Voloşin, a fost prezent în Iaşi şi în perioada 2008-2009, când în aceeaşi arie au fost deshumate de două ori mai multe schelete decât s-au găsit acum. “Am fost la faţa locului în 2008 – 2009, s-au mai efectuat acolo deshumări, permutări. În zona în care s-au descoperit acum scheletele nu am putut să facem atunci sondări, pentru ca era amplasat acolo un rezervor de apa.

S-au găsit atunci în jur de 1.500 de schelete şi în toate gropile comune s-au găsit plăcuţe germane. Zilele acestea am fost la Iaşi, am fost şi la locul în care se fac săpăturile am fost şi la Parchetul Militar. Am propus să participăm şi noi la cercetare, dat fiind că este vorba de militari germani, dar am fost refuzaţi. Ni s-a spus că s-a deschis un dosar de omucidere în masă, că investigaţiile sunt secrete şi ne-au rugat să le dăm mai multe informaţii despre descoperirile din anii 2008-2009, date pe care le-am cerut din arhiva noastră”, a explicat pentru Ziarul de Iaşi Ruslan Voloşin.

În luna septembrie, în spatele cantinei studenţeşti din Copou, primele schelete au început să iasă la iveală în timpul săpăturilor pentru construcţia unui cămin studenţesc al Universităţii Alexandru Ioan Cuza.

Prof. Tudorel Toader, rectorul universităţii, a rezumat desfăşurarea evenimentelor, de la începerea lucrărilor pentru construcţia căminului şi până în prezent astfel: “În spatele cantinei Titu Maiorescu avem un teren pe care am proiectat construcţia unui cămin modern, cu finanţare integrală de la Compania naţională de Investiţii şi firma care a câştigat licitaţia a început să lucreze şi a dat de nişte gropi comune din timpul Războiului Mondial. Înţeleg că până astăzi au fost descoperite 700 de schelete şi s-a extins perimetrul. De unde erau 3-4 gropi comune, acum sunt 6-7.

Dat fiind că s-au găsit nişte tăbliţe, nişte înscrisuri, care ar fi aparţinut unor militari, Parchetului Militar i-a revenit competenţa şi supraveghează săpăturile acelea, descărcarea arheologică, a sistat efectuarea lucrărilor. Noi nu ne putem opune, şi nici nu ar fi normal să o facem, dar ne-au asigurat că nu ne vor întârzia, iar când vor finaliza de dezgropat toate osemintele, le vor inventaria şi vor încerca să stabilească şi cauza deceselor care, evident, este cea din timpul războiului mondial. Apoi probabil le vor înhuma în altă parte şi construcţia căminului va continua”

Imediat ce Parchetul Militar a deschis ancheta, perimetrul gropilor comune a fost delimitat cu garduri înalte, iar săpăturile sunt păzite de jandarmi. Practic, doar bucătăresele din Cantina Titu Maiorescu au acces vizual la gropile din care zilnic sunt scoase la iveală rămăşiţele unor soldaţi germani din al doilea război mondial.

Ce se va întâmpla însă cu osemintele, la finalizarea anchetei şi cine sunt morţii aruncaţi în gropile comune? Ruslan Voloşin are un răspuns la această întrebare: „Osemintele vor rămâne în România. Volksbund a construit parcele militare germane, iar scheletele vor fi înmormântate în aceste parcele. Tăbliţele găsite în gropile comune vor fi trimise în Germania, acolo unde o altă comisie va începe o cercetare pentru fiecare soldat şi se va încerca identificarea urmaşilor acestora. Plăcuţe s-au găsit şi în anii 2008-2009. Avem de atunci mărturia unei bătrâne care spunea că ei erau aduşi aici cu trenul, răniţi. Unii mureau pe drum. Aşa ar fi ajuns în gropile comune”.

Ancheta Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Iaşi şi-a propus să identifice cauza morţii soldaţilor germani, iar cercetarea se va baza şi pe concluziile legiştilor. Dacă soldaţii germani au fost ucişi la Iaşi sau dacă au murit în urma rănilor de război e una dintre dilemele pe care procurorii militari vor încerca să le dezlege. E posibil însă ca, la finalizarea anchetei, căminul în care vor dormi şi învăţa studenţii Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi să fie deja construit pe locul din care acum se scot la suprafaţă sute de schelete din gropi comune. La distanţă de 80 de ani, tinerii soldaţi germani morţi în timpul războiului îşi vor schimba locul somnului de veci, iar pe terenul “ocupat” de ei, tinerii studenţi români îşi vor dormi somnul dintre sesiuni.