La 42 de ani, un ieșean a pierdut lupta cu virusul. Caz ciudat, greu explicat de medici

Iaşul a ajuns ieri la 35 de decese provocate de virusul SARS Cov2. Dintre pacienţii care şi-au pierdut viaţa în lupta cu boala, sunt cazuri care ridică un semn de întrebare şi pentru specialişti. E vorba de cei fără comorbidităţi sau care aveau boli asociate, dar care nu erau într-un stadiu extrem de avansat, care să-i fi pus în pericol viaţa. Aşa este şi ultimul deces înregistrat ieri.

Toată familia lui este confirmată cu COVID

Un astfel de caz este al unui bărbat de 42 de ani din Paşcani. Pe lista lungă a Grupului de Comunicare Strategică sau cea a Institutului Naţional de Sănătate Publică, este doar un număr. Decesul 1.293. Acesta a fost confirmat cu infecţia cu noul coronavirus pe 22 mai, după ce a fost internat pentru simptomatologie specifică, adică probleme respiratorii tipice COVID 19, la Spitalul Muncipal Paşcani. Surse medicale au declarat că, la internare, bărbatul se afla deja în stare de sănătate medie spre gravă. O zi mai târziu, a fost transferat la Spitalul de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva.

„Pacientul a venit în stare gravă la noi şi a intrat la Terapie Intensivă direct“, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

De altfel, întreaga familie se află internată la Iaşi, fiind vorba despre mama sa şi alţi doi verişori, care nu au o formă gravă a bolii, şi tatăl său, în vârstă de peste 70 de ani, acesta din urmă aflându-se la Terapie Intensivă.

„Toată familia a primit acest diagnostic. Tatăl său a fost coleg de pat cu pacientul, dar, chiar dacă avea o vârstă înaintată şi poate boli asociate mult mai grave, este în viaţă. Din păcate, fiul său mult mai tânăr a murit“, a adăugat Carmen Dorobăţ.

Suferea de două boli pe care le are multă lume

Potrivit datelor furnizate de INSP, bărbatul suferea de „fibrilaţie arterială cu alură ventriculară rapidă şi obezitate II“. Fibrilaţia atrială şi flutterul sunt anomalii ale ritmului cardiac ce apar că urmare a unei tulburări a semnalelor electrice cu rol în reglarea bătăilor inimii. În mod normal, camerele superioare ale inimii se contractă şi împing sângele spre cele inferioare. În cazul fibrilaţiei atriale, camerele superioare se contractă la intervale neregulate, în timp ce flutterul se caracterizează prin contracţii regulate ale camerelor superioare, însă mai rapide decât normal.

În acelaşi timp, un studiu recent realizat de Sociatatea Europeană de Cardiologie arată că unul din patru adulţi de vârstă mijlocie din lume va dezvolta fibrilaţia arterială, iar până în 2030, UE va avea între 14-17 milioane de pacienţi cu acest diagnostic.

În acelaşi timp, obezitatea, cu care bărbatul din Paşcani a fost diagnosticat, este cea mai frecventă boală metabolică, în cazul său, gradul II înseamnă un indice corporal cuprins între 35-39,9 kg/mp. Cu alte cuvinte, potrivit datelor furnizate de INSP, bărbatul nu suferea de boli care să-i pună în pericol viaţa.

„Obezitatea, în opinia mea, nu pune probleme dacă este de gradul I sau II, cea de gradul III, într-adevăr, poate fi mortală. Fibrilaţia atrială în schimb, cumulată cu pagubele făcute de virusul SARS CoV2 la nivelul anumitor organe, mai ales al plămânilor, este o întrebare“, a adăugat Carmen Dorobăţ.

Pacientul de la Paşcani, o moarte ciudată. Asistenta de la Botoşani, din nou pe listă

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase a spus că, după părerea sa, decesul bărbatului de 42 de ani din Paşcani s-ar încadra în aceeaşi categorie cu cel al asistentei medicale în vârstă de 46 de ani din Botoşani care a decedat în urmă cu mai bine de o săptămână.

„Spun asta pentru că şi ea avea probleme cardiace, avea hipertensiune arterială, o boală însă frecventă pe care ca şi adult o poţi duce pe picioare dacă o tratezi. De altfel, în cazul asistentei, din familie am aflat că deşi ştia de boală din toamnă şi i-a fost indicat tratament, a refuzat să-l ia. Similitudinea în cele două cazuri este de gravitatea bolilor asociate. Diferenţa este că decesul asistentei s-a produs când era negativă în raport cu infecţia cu SARS CoV2, iar pacientul din Paşcani era pozitiv. Inexplicabil aproape este cazul tinerei de 27 de ani, fără comorbidităţi care a murit de COVD 19. Deci totul cred că depinde absolut de terenul pe care acţionează virusul, şi aici mă refer la organism, dar şi de cantitatea virală care este în corp. Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că noi, în privinţa acestui virus extrem de contagios, suntem la început în ceea ce priveşte tratamentul“, a mai spus Carmen Dorobăţ.

O altă diferenţă între bărbatul din Paşcani şi asistenta moartă din Botoşani este tratamentul primit. Asistenta din Botoşani a primit tratament cu Remdesivir câteva zile. Colegii de breaslă au mărturisit astfel Ziarului de Iaşi, în urmă cu câteva zile, că starea de sănătate a femeii părea că se îmbunătăţeşte. Cele două teste consecutive au venit negative, dar moartea a survenit la două zile mai târziu.

De remarcat este şi bâlbâiala celor de la Grupul de Comunicare Strategică în privinţa asistentei. Decesul acesteia a fost introdus pe lista decedaţilor iniţial cu precizarea „fără comorbidităţi“, ulterior fiind scos din listă, iar ministrul Nelu Tătaru anunţând anchetă în cazul său. După declaraţia specialiştilor, cum că pacienta ar fi avut o cantitate foarte mare de virus în organism care i-ar fi afectat ireversibil organe vitale, decesul asistentei a fost ieri reintrodus pe listă.

„Revenind la ultimul deces, în cazul bărbatului din Paşcani, acesta nu a primit nici Remde­sivir şi nici plasmă convalescentă deaorece era incompatibil în ur­ma testelor. Deci a primit tratamentul clasic plus antibioticele necesare pneumoniei severe declanşate de SARS CoV2. În pofida vârstei, organismul său a cedat“, a mai subliniat Carmen Dorobaţ.