O femeie trăieşte de 30 de ani cu un ac în zona genitală. Medicii spun că l-a înghițit

Problemele au început în anul 1990, când din cauza unei sarcini extrauterine cu peritonită, i-au fost extirpate o trompă şi un ovar, fiind operată de dr. Doina Iancu, de la Maternitatea „Elena Doamna“, care „a intrat în panică, fiind peritonită“, femeia bănuind că acul i-a fost uitat în urma intervenţiei chirurgicale. „Când m-a deschis, a intrat în panică, m-a lăsat cu asistenta şi cu un doctor rezident şi «a fugit» după exprimarea asistentei, fiind anesteziată local, eu am auzit tot ce se vorbeşte. A venit după câteva minute cu un doctor mai în vârstă şi i-a explicat cu amănunte doamnei doctor Iancu cum să procedeze“, se menţionează în reclamaţia femeii către Colegiul Medicilor.

 

 

Aceasta mai povesteşte că în anul 2013 a căzut „amorţită, paralizată pe moment“, fiind dusă la Spitalul „Sf. Spiridon“, unde în urma unei radiografii s-a constatat că există un „corp străin ascuţit şi subţire“, vizibil foarte clar, confirmat şi de medicii de la alte două spitale unde a ajuns în acea seară, indicând că este „un ac medical care a migrat între oasele bazinului“. Femeia mai spune că aceasta a fost singura operaţie suferită în cursul vieţii şi că a mai fost consultată de alţi doi chirurgi care susţin că este vorba despre un ac chirurgical în abdomen. „Acum fac multe legături: de ce nu pot ridica, de exemplu la cumpărături sacoşa mai grea, de ce mă doare în zona lombară, de ce obosesc foarte repede şi mă aşez cu greu jos, de ce îmi amorţeşte destul de des mijlocul şi toată zona lombară şi pelviană. Oboseala ar putea fi de la Hepatita B sau diabetul de care sufăr, dar amorţelile, durerile lombară şi pelviană de unde? Şi toate aceste dureri de ani buni“, povesteşte femeia. 

 

 

Aceasta a depus reclamaţie către Colegiul Medicilor Iaşi în anul 2014 şi către Colegiul Medicilor din România în 2015, însă în ambele situaţii s-a considerat că nu există culpă medicală, şi chiar s-a invocat că femeia ar fi înghiţit singură acul. În acest caz, Comisia de Jurisdicţie şi Deontologie Profesională de la CM a cerut şi expertiza a doi experţi independenţi, un chirurg de la o altă unitate medicală şi un medic primar obstetrică-ginecologie din cadrul maternităţii unde a avut loc incidentul. „În timpul intervenţiilor noastre din sfera pelvină nu se folosesc ace drepte, ci numai ace curbe, nici nu am avut vreodată în spital ace drepte pentru sutură. În concluzie, este dificil de a face legătură cauzală între imaginea radiologică prezentată în copie xerox, simptomele declarate de sesizantă şi operaţia care a avut loc cu 23 de ani în urmă“, se menţiona atunci în răspunsul oferit de Colegiul Medicilor Iaşi.

 

 

Celălalt medic preciza că „acest corp străin metalic, prezent, conform radiografiei, nu are legătură cu intervenţia chirurgicală şi putea fi înghiţit accidental de persoana în cauză“, medicii spunând în cele din urmă că nu există „indicii rezonabile“ care să ducă la concluzia că acel ac are legătură cu intervenţia chirurgicală, astfel încât dr. Iancu a scăpat de cercetarea disciplinară. „Argumentele care stau la baza acestei concluzii sunt următoarele: medicul cercetat disciplinar a fost parte la intervenţia chirurgicală în poziţia de ajutor al primului operator în anul 1990. În cadrul operaţiilor din sfera pelvină nu se folosesc ace drepte, ci numai ace curbe, iar din documentaţia depusă la dosar nu se poate stabili cu certitudine natura artefactului (existenţa unui ac sau doar a unui artefact al filmului). Există posibilitatea înghiţirii accidentale a unui asemenea obiect, de asemenea este greu de stabilit o legătură de cauzalitate între prezenţa corpului străin şi simptomatologia reclamată de către petentă“, se mai menţionează în răspunsul oferit de Colegiul Medicilor Iaşi.

 

Femeia spune că acum nu îşi doreşte decât ca alte persoane să nu treacă prin aceeaşi suferinţă, iar cine este responsbil de această greşeală să plătească. „Aş vrea să primesc măcar un sfat, ce să fac, ce să fac cu acest ac, dacă să îl scot sau nu. Mi-aş dori ca nimeni să nu păţească la fel ca mine, iar cine este resposnabil să vadă ce înseamnă să greşeşti“, a precizat femeia. Pacienta a contestat decizia din anul 2014, cazul ajungând şi în atenţia Comisiei Superioare de Disciplină de la Colegiul Medicilor din România, concluziile însă fiind aceleaşi. „Comisia Superioară de Disciplină îşi însuşeşte concluziile acestui punct de vedere şi analizând înscrisurile medicale folosite ca probă, constată că nu au existat abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, care să impună sanţionarea medicului intimat. Prezenta decizie are valoare de act judecat definitiv şi nu mai poate fi atacată la Colegiul Medicilor din România“, se precizează în decizie.