„O săptămână suntem mai nervoși”. Un medic expert în somnologie și un psihoterapeut din Iași pun diagnisticul trecerii la ora de vară

miercuri, 03 aprilie 2024, 03:00
5 MIN
 „O săptămână suntem mai nervoși”. Un medic expert în somnologie și un psihoterapeut din Iași pun diagnisticul trecerii la ora de vară

România a trecut sâmbătă la ora de vară, când ceasurile s-au dat înainte cu o oră, iar ora 3:00 a devenit ora 4:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna martie a avut doar 23 de ore. Modificarea ceasului la ora de vară, pentru oameni, după cum susțin specialiștii, înseamnă întreruperi în tiparele de somn, ale căror efecte negative sunt resimțite în perioada imediat următoare. 

Schimbarea orei are loc anual, la câteva zile după echinocțiul de primăvară 2024, de pe 20/21 martie, care marchează începutul primăverii astronomice. “Această schimbare de o oră poate să nu pară mult, dar poate avea efecte negative în ceea ce privește sănătatea mintală dar și sănătatea fizică, din cauza faptului că modifică ritmul circadian, ciclul natural de 24 ore al organismului care reglează funcțiile cheie precum apetitul, starea de spirit și bineînțeles somnul”, a declarat psihoterapeutul Eliza Cogian.

Efectele trecerii la ora de vară și cum ne putem odihni

Andreea Zabara Antal, medic specialist la Spitalul de Pneumologie Iași, cu competență în somnologie, a explicat pentru “Ziarul de Iași” cum ne poate influența viața această modificare. “Somnul ocupă un sfert din viața unei persoane, având un impact major asupra calității acesteia. La momentul de față sunt cunoscute și studiate aproximativ 90 de afecțiuni ale somnului, toate cu implicare atât la nivel individual, cât și la nivelul societății. Somnul este o stare fiziologică, periodică și reversibilă, cu anumite particularități. Apare suprimarea temporară a conștienței, abolirea parțială a sensibilității, încetinirea funcțiilor vitale – ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii corpului, scăderea funcțiilor secretorii. Așa este fiziologic să se întâmple, este modalitatea prin care organismul se restartează, iar abaterile de la acest echilibru au consecințe asupra individului”, a declarat aceasta.

Nu doar bolile somnului au drept urmare o privare de somn, un somn necalitativ sau insuficient. Există în cazul fiecărui individ o rutină a somnului, implementată încă din copilărie și menținută pe toată perioada vieții, cu adaptări și modificări în dinamica, în funcție de context. “Vorbim despre ritmul nictemeral, somn-veghe, despre stabilirea și respectarea aproximativă a orei de culcare și a celei de trezire și a numărului de ore de somn. În general, schimbările de fus orar sau lucrul în ture își pun amprenta asupra calității și cantității somnului din acest punct de vedere. În primăvară și în toamnă, adulții și copiii sunt supuși unui proces de adaptare din acest punct de vedere, datorită așa numitei «schimbări a orei». În această perioadă «suferim» consecințele devansării orei de somn si a avansării, practic, a orei de trezire. Organismul percepe luminozitatea excesivă seara, întârziind, în consecință, ora de culcare, și insuficiență dimineața, trezirea efectuându-se cu o dificultate sporită. Adaptarea va veni progresiv, dar există o perioadă de timp în care ne confruntăm cu un somn insuficient și necalitativ”, a adăugat aceasta.

Câteva sfaturi utile

Pentru a ne adapta mai ușor, în funcție de fiecare persoană, medicul a oferit câteva sfaturi utile. “Adulții se confruntă cu dureri de cap matinale, nervozitate, o lentoare în desfășurarea activităților zilnice și scăderea eficienței la locul de muncă, pe fondul oboselii acumulate. Există un grad semnificativ de somnolență diurnă. Aceste elemente se răsfrâng la nivelul societății, prin scăderea productivității. În situația copiilor, vorbim despre deficit de atenție, iritabilitate, randament școlar scăzut. În cazul școlarilor de vârstă mică, unde există o rutină a somnului de după-amiază, este indicat ca aceasta să se păstreze. În caz contrar, pentru adolescenți și adulți, este contraproductivă introducerea somnului la prânz exact în această perioadă, pentru că ar accentua devansarea orei de culcare”, a menționat medicul.

În plus, este de evitat „moțăiala” de peste zi. O alimentație sănătoasă, activitatea fizică zilnică, o grijă mai mare asupra respectării programului de somn sunt câteva măsuri universal valabile, dar extrem de importante în această perioadă.

“Măsurile de igienă a somnului sunt importante. Evitarea substanțelor excitante – cafea, cola – sau a meselor copioase înainte de culcare, aerisirea camerei și luminozitate scăzută în dormitor, fără surse de zgomot, sunt câteva din masurile de igiena somnului. Persoanele vârstnice sunt cele mai afectate de aceste modificări, întrucât atât calitatea, cât și cantitatea somnului sunt în esență scăzute la această categorie populațională”, a spus medicul.

Studii care susțin observațiile specialiștilor

Revenind la trecerea la ora de vară care provoacă inițial dimineți mai întunecate și seri mai ușoare, așa cum a subliniat psihoterapeutul, mai puțină lumină de dimineață poate scădea nivelul hormonului de stimulare a dispoziției, serotonina. În schimb, expunerea la lumină mai târziu seara poate întârzia producția de melatonină, hormonul care ne ajută să adormim.

“În primele zile sau chiar o săptămână, ei pot merge la culcare mai târziu sau se pot trezi mai devreme decât de obicei, ceea ce poate provoca privarea de somn. Un studiu a constatat că o persoană obișnuită doarme cu 40 de minute mai puțin în ziua de luni după începerea orei de vară, comparativ cu alte nopți ale anului.

Somnul întrerupt poate determina oamenii să se simtă obosiți, amețiți și mai puțin concentrați, acest lucru poate explica creșterea cu 6% a accidentelor de mașină după schimbarea orei, potrivit unui studiu din anul 2020 din revista «Current Biology». Somnul slab cauzat de ora de vară, de asemenea, poate exacerba problemele existente, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea afectivă sezonieră și consumul de substanțe”, a adăugat Eliza Cogian.

Mai departe, după cum mai apare în studiu, adolescenții care dorm mai puțin au adesea probleme de comportament, învățare și atenție, precum și un risc crescut de accidente, leziuni, hipertensiune arterială, obezitate, diabet și probleme de sănătate mintală.

Un alt studiu din 2015 publicat în “Journal of Clinical Sleep Medicine” a constatat că în timpul zilelor școlare după schimbarea orei, elevii au fost mai somnoroși, au avut timpi de reacție mai lenți și au fost mai puțin atenți.

De ce schimbăm ora?

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Sistemul cu ora de vară/ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.

Revenirea la ora de iarnă se va face duminică, pe data de 27 octombrie 2024, atunci când ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar lumina solară va fi pentru mai puține ore pe cer, iar astfel noaptea devine mai lungă. Când trecem la ora de iarnă, dormim cu o oră mai mult. Ziua de 27 octombrie 2024 va avea 25 de ore.

Comentarii