Plan la Transporturi: tren spre Aeroport cu nod feroviar în Frumoasa. Trei trasee

Traficul sufocant din oraş forţează autorităţile să caute soluţii de descongestionare. O soluţie la îndemână pe care specialiştii şi şefii Iaşului încep să o analizeze mai atent face referire la implementarea conceptului de tren metropolitan. Anul trecut, la comanda Primăriei Iaşi, a fost realizat un prim studiu în acest sens. „Ziarul de Iaşi“ a discutat cu specialiştii care au realizat analiza şi vă prezintă principalele concluzii. Trei linii de tren urban ies în evidenţă: două care ar folosi infrastructura existentă a CFR şi una construită de la zero. Documentaţia a ajuns la Ministerul Transporturilor, iar Primăria şi Consiliul Judeţean şi-au propus să atragă finanţări pentru detalii de execuţie, dar şi pentru execuţia propriu-zisă.

Care sunt cele trei trasee fezabile

Studiul a fost întocmit de către firma „Im Design Studio“, condusă de arhitectul Răzvan Molie. Acesta a detaliat pentru „Ziarul de Iaşi“ modul în care conceptul trenului metropolitan ar putea fi implementat la Iaşi. În primă fază, spune specialistul, ar trebui înfiinţate trei trasee: axa Podu Iloaiei – Dumbrava (Ciurea), Frumoasa – Ungheni (cu o extindere spre Tomeşti) şi Zona Industrială – Aeroport (cu legături spre Spitalul Regional şi Aroneanu). Dintre cele trei trasee, ultimul ar trebui construit de la zero, iar celelalte două pot utiliza infrastructura existentă a CFR.

„Într-o primă etapă, pe termen scurt, în contextul în care ar exista un acord cu CFR-ul pentru utilizarea infrastructurii proprii, ar trebui făcute demersurile de conformare a infrastructurii existente la standardele necesare realizării unui tren metropolitan. Aici vorbim despre electrificare, suplimentarea vitezei de deplasare admisă pe infrastructura existentă, construirea sau reabilitarea unor staţii noi. Cel mai viabil traseu este Podu Iloaiei – Dumbrava (Ciurea), aproximativ 35 km“, a precizat arhitectul.

Potrivit acestuia, opţiunea de a realiza iniţial axa sud-vest vine în contextul dezvoltării unor localităţi precum Miroslava, Ciurea, Leţcani şi Podu Iloaiei.

„Aceste localităţi încep să devină poli importanţi, nu doar cartiere dormitoare. Axa Podu Iloaiei – Dumbrava, care traversează atât Gara Centrală, cât şi Gara Nicolina, oferă posibilităţi şi legături multiple cu alte mijloace de transport“, a adăugat Răzvan Molie.

Un alt doilea traseu propus în studiu, ce ar trebui dezvoltat pe termen mediu, face legătura între Frumoasa şi Ungheni (18 km), cu posibilitatea unei extinderi de 2 km spre Tomeşti.

„Acest traseu ar permite crearea unor legături de tip Podu Iloaiei – Ungheni, dar şi Dumbrava (Ciurea) – Ungheni. Legătura spre Ungheni este foarte importantă, în contextul existenţei unui potenţial uriaş de a crea un tranzit transfrontalier între România şi Republica Moldova. Acest lucru ar aduce un flux nou de forţă de muncă şi ar dinamiza foarte mult activităţile economice şi sociale ale Municipiului Iaşi, care în timp şi-ar consolida poziţia regională“, a comentat Răzvan Molie.

În context, specialistul a vorbit despre importanţa pe care o poate acumula în timp zona Frumoasa: un nod intermodal cu acces multiplu la celelalte mijloace de transport. Potrivit arhitectului, o staţie de acest fel trebuie să cuprindă şi parcaje, staţii de autobuz, spaţii de birouri, spaţii comerciale şi o gamă largă de activităţi ce pot fi utile unui călător care aşteaptă transferul de la un mijloc de transport la altul.

Dacă cele două trasee enumerate mai sus ar folosi infrastructura existentă a CFR, cu îmbunătăţirile de rigoare, cea de-a treia rută ar trebui construită de la zero: Zona Industrială – Aeroport, cu legături spre Spitalul Regional de Urgenţă şi Aroneanu.

Conceptul trenului metropolitan la nivelul municipiului Iași – cele trei linii mari – AICI:

Liniile din municipiul Iași cu evidențierea stațiilor și legăturile de transport alternativ – AICI:

Liniile din municipiul Iași și legăturile din afară – AICI:

Sistem integrat de transport: tren, metrou şi telecabină

Cele trei linii ar putea deveni funcţionale în integralitatea lor într-un orizont de circa 20 de ani, conform studiului. Ulterior, se poate analiza o eventuală linie subterană care să facă legătura între Gara Centrală, Piaţa Unirii, Spitalul Regional şi Aeroport. Totodată, ideea unei telecabine, prezentată recent de „Ziarul de Iaşi“ (VEDEȚI AICI), ar putea fi, de asemenea, luată în calcul pe traseul Fundaţie – Agronomie. Cele trei alternative de transport, la care se adaugă actualul sistem cu autobuze şi tramvaie, pot fi soluţii la o eficientizare a mobilităţii urbane la nivelul oraşului şi Zonei Metropolitane.

„Din punct de vedere urbanistic, căile ferate crează limite artificiale în cadrul urban şi constrâng utilizatorul în ceea ce priveşte mobilitatea. De aceea, este foarte important să folosim ceea ce avem în folosul şi nu în detrimentul nostru. Metroul ar crea, în eventualitatea tehnică în care ar fi fezabil, mai mult haos în trafic pe perioada execuţiei lucrărilor şi eventualele întârzieri ale lucrărilor, aşa cum a fost în cazul altor investiţii similare în România, ar prelungi agonia traficului deja sufocant“, a mai spus Răzvan Molie, despre o eventuală reţea de transport bazată pe metrou, şi nu pe tren metropolitan.

El a adăugat că opţiunea dezvoltării sistemului de transport pe infrastructura existentă nu ar interfera prea mult cu problemele generate de circulaţia rutieră actuală. Astfel, impactul asupra traficului existent ar fi limitat.

„Orice altă opţiune ar trebui luată în considerare abia după ce am avea un sistem funcţional care să creeze legături rapide pe axele Est, Sud şi Vest“, a subliniat arhitectul necesitatea de implementare, în primă fază, a trenului metropolitan.

Analiza realizată nu este una bătută în cuie de autorităţi, fiind vorba despre un studiu preliminar de specialitate. Primăria, Consiliul Judeţean şi comunele limitrofe, cu sprijinul experţilor, trebuie să se aşeze la masa negocierilor şi să-şi armonizeze planurile pentru o soluţie viabilă şi eficientă astfel încât mobilitatea urbană în Zona Metropolitană să devină o realitate.