Şapte ani de birocraţie pentru salvarea unui palat: Cantacuzino-Paşcanu

Pe lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi sunt zece case, conace, palate sau doar ruine ale proprietăţilor vechii familii Cantacuzino. Cele mai cunoscute clădiri se află în cele două municipii ieşene. Ele găzduiesc astăzi Starea Civilă (după ce a fost sediul Primăriei oraşului reşedinţă şi apoi al unor ziare şi reviste), Clubul Copiilor, respectiv urmează să devină muzeu, cum e cazul Palatului familiei Cantacuzino-Paşcanu aflat în centrul municipiului Paşcani. De altfel, acesta din urmă este singurul care va fi consolidat şi restaurat cu finanţare de la Uniunea Europeană. Pentru el, salvarea a venit după opt ani de când a rămas pustiu: până în 2011, aici a fost Palatul Copiilor – la fel ca imobilul – „frate“ din municipiul Iaşi, proprietate cândva a aceleiaşi familii. Cel din Iaşi a fost restaurat pe parcursul a aproape zece ani şi redat copiilor. La Paşcani, aşteptarea a durat mai mult: în martie anul acesta, a fost semnat contractul de finanţare, iar în 2022 lucrările ar trebui să fie gata.

La fel de vechi ca Biserica „Sf. Trei Ierarhi“

Povestea veche a palatului începe cu aproape patru secole în urmă. A fost construit pe la 1650 de către vistiernicul Iordache Cantacuzino şi refăcut o sută de ani mai târziu, după ce fusese distrus de polonezi. Din acea vreme, mai dăinuie Biserica „Trei Ierarhi“, târnosită în 1639. Până la naţionalizarea lui de către regimul comunist, a aparţinut mai multor familii boiereşti (Balş, Rosetti-Roznovanu, Moruzi), iar în final unui descendent al Brătienilor, respectiv istoricului Gheorghe Brătianu. Acesta şi-a găsit sfârşitul în închisoarea de la Sighet, fiicele lui reuşind să părăsească ţara. Comuniştii le-au confiscat casa, care s-a degradat în anii dictaturii.

Palatul a fost revendicat şi retrocedat în 2005 descendenţilor ultimilor proprietari. În lipsa resurselor financiare necesare între­ţinerii clădirii, ei au fost de acord să o cedeze Primăriei Paşcani, împreună cu tot terenul din jur, de aproape 7000 mp, acceptând plata celor 180.000 de euro în rate. De atunci, de la sfâr­şitul anului 2012, începe povestea nouă a Palatului Cantacuzino-Paşcanu.

Construit mai repede, restaurat mai greu

Lungul drum al proiectului de reabilitare a clă­dirii începe cu hotărârea Consiliului Local Paşcani din 21 decembrie 2012, care fixează data de plată a celor trei tranşe. Din toamna anului 2013, se poate spune că Municipalitatea a devenit proprietară pe de­plin a clădirii şi terenului.

Palatul are o suprafaţă construită la sol de 639 mp şi are în total 25 de încă­peri pe trei niveluri, fără a pune la socoteală holurile, băile etc. Clădirea anexă (trei camere, casa scării şi terasa) are o suprafaţă construită de 122 mp. Funda­ţiile unei sere dezafectate (140 mp), o fântână nefunc­ţională, un garaj (38 mp) şi alei pietonale sunt de asemenea menţionate în inventarul preluat în proprietatea privată a municipiului de pe Siret.

În august 2016, consilierii locali au aprobat, în şedinţă extraordinară, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Reabilitarea, conservarea şi revitalizarea Palatului Cantacuzino-Paşcanu şi a terenului aferent“. Valoare totală: 17,4 milioane de lei, cu tot cu TVA, iar durata de realizare – 24 de luni. Proiectul nu s-a materializat în termenul dorit, însă păşcănenii au ţinut proiectul „la cald“, ajustând sumele până când s-a deschis apelul pe proiecte de acest gen.

Mai multe reuniuni ale Consiliului Local au definitivat proiectul în august şi septembrie 2018, înainte să fie depus pentru finanţare pe Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de Investiţii 5.1. – Conserva­rea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, Apel de proiecte nr. POR/2016 /5/5.1/1.

În ciuda acestui titlu lung şi a aşteptării încă şi mai lungi, efortul a meritat şi, pe 5 martie, primarul Dumitru Pantazi şi directorul Agenţiei de Dezvol­tare Regională Nord-Est, Vasile Asandei, au semnat contractul de finanţare. Între timp, costurile au fost ajustate până la valoarea de aproape 22 milioane de lei, din care banii europeni vor acoperi 85 la sută, bugetul de stat, 13 la sută şi admi­nistraţia municipiului, 2 la sută.

„Era să pierdem tot ce mai aveam din vechime“

Primarul Dumitru Pantazi, aflat la al doilea mandat, ne-a spus că proiectul a fost prioritatea nr. 1 de când a fost ales să conducă oraşul, în 2012. „Din 2014, de când am început să facem documentaţia pentru fonduri, abia în 2019 am semnat contractul de finnţare. Acum, suntem în procedura de achiziţie a consultanţei şi urmează etapa de pregătire a caietului de sarcini şi a fişei de date pentru achiziţia de proiec­tării şi execuţiei. Sper că în toamnă, dacă nu ne încurcă vreo contestaţie, să încheiem contractul“, ne-a spus primarul Paşca­nilor. „Dacă dispărea această clădire, odată cu ea se pierdea şi istoria veche a oraşului“, a adăugat Dumitru Pantazi.

„Vrem să începem cât mai repede lucrările, pentru că timpul trece şi clădirea se deteriorează. Palatul şi Biserica «Sf. Voievozi» (construită lângă palat în 1664, de asemenea monument istoric, n.r.) sunt tot ce mai avem din vechime“, ne-a explicat viceprimarul Gabriela Nedelcu.

Ea a amintit că linia frontului a trecut peste oraş în 1944, astfel că puţinele clădiri care au scăpat din bombardamente au fost împuţinate şi mai mult de regimul comunist, Paşcanii devenind oraş muncitoresc.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro şi Ziarul de Iaşi în cadrul proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination“, cofinanţat de UE prin DG Regio. Informaţiile prezentate nu reprezintă poziţia oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine autorului şi publicaţiei.