Caută 
4 MIN
„Vă rog, să-mi explicaţi, în baza dreptului constituţional la informaţie în ce condiţii un creditor poate introduce o acţiune oblică? Care sunt reglementările legale? Precizez, că un creditor al fratelui meu, respectiv o persoană de la care a împrumutat o sumă de bani pentru a pleca în străinătate şi pe care nu a mai restituit-o, a solicitat în instanţă ieşirea din indiviziune a unui teren aflat în coproprietate. „V.R. Vaslui, jud. Vaslui
În situaţia în care un debitor riscă să devină insolvabil, deoarece din nepăsare sau rea credinţă nu îşi exercită anumite drepturi pe care le are împotriva terţilor, legea îi conferă creditorului chirografar dreptul de a le exercita personal, în numele debitorului. Aciunea oblică denumită şi indirectă îşi găseşte reglementarea la art. 1560-1561 Cod Civil şi constituie un mijloc juridic prin care creditorul exercită drepturile şi acţiunile, ce aparţin debitorului în cazul în care acesta refuză să le exercite sau nu le exercită din neglijenţă.
Creditorul care recurge la calea acţiunii oblice nu o face în temeiul unui drept propriu împotriva terţului care este debitor al debitorului său. Acţiunea oblică îl autorizează pe creditor doar să exercite drepturile şi acţiunile debitorului, în locul acestuia. Efectele sale sunt acelea pe care şi debitorul le-ar fi obţinut, dacă ar fi acţionat el însuşi. Temeiul juridic al acestei acţiuni este gajul general al creditorilor chirografari.
Prin excepţie, conform doctrinei, creditorul nu poate prin exercitarea unei acţiuni oblice :
– să încheie acte de administrare şi de dispoziţie în numele debitorului. Pe cale acţiunii oblice, pot fi exercitate numai drepturile existente efectiv în patrimoniul debitorului. Simplele posibilităţi de a încheia acte juridice prin care se dobândesc sau se modifică drepturi patrimoniale sau se asumă noi datorii fac parte din conţinutul capacităţii juridice a persoanelor fizice sau juridice, iar a-l lipsi pe debitor de aceste posibilităţi sau facultăţi echivalează cu a-l transforma într-o persoană incapabilă, ceea ce nu este îngăduit de către legiuitor;
– să intenteze acţiuni cu caracter exclusiv personal. Se înclud în această categorie: acţiunile personale prin care se apără drepturi personale nepatrimoniale, precum şi acţiunile de stare civilă, de stabilirea filiaţiei; acţiuni patrimoniale, dar care impun o apreciere subiectivă din partea debitorului: acţiunea în revocarea donaţiei pentru ingratitudine; renunţarea la succesiune, acţiuni patrimoniale având ca obiect bunuri insesizabile, precum o pensie de întreţinere, dreptul de a primi o bursă, dreptul de uz sau de abitaţie.
De asemenea, pentru exercitarea unei acţiuni oblice se impune îndeplinirea unor anumitor condiţii reglementate de art. 1560 Cod Civil :
– creditorul trebuie să aibă o creanţă certă şi exigibilă. în schimb, nu este necesară cerinţa lichidităţii creanţei, adică nu este necesară deţinerea unui titlu executoriu de către creditor, deoarece acţiunea oblică nu este un mijloc de executare, ci un act preliminar executării silite. Pentru exercitarea acţiunii oblice nu prezintă importanţă nici izvorul creanţei, dacă acesta provine dintr-un contract sau extracontractul şi nu interesează data la care se naşte dreptul de creanţă al creditorului, având în vedere faptul că debitorul răspunde cu bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare, în virtutea garanţiei comune a creditorilor. De asemenea, nu este necesară introducerea în cauză a debitorului, însă introducerea acestuia în cauză îşi dovedeşte utilitatea atât în privinţa formulării apărărilor pe care debitorul le poate formula, cât şi în privinţa opozabilităţii hotărârii judecătoreşti;
– debitorul trebuie să fie inactiv, respectiv din neglijenţă sau cu rea-credinţă să nu introducă acţiunea ( art. 1560 alin.1 Cod Civil ). După ce creditorul a pornit acţiunea, debitorul o poate prelua devenind el însuşi titular. în acest caz, creditorul poate rămâne în proces alături de debitor, în calitate de intervenient, pentru ocrotirea propriilor interese;
Creditorul să facă dovada unui interes serios şi legitim pentru a intenta acţiunea. Acest interes există atunci când debitorul este insolvabil. Dacă debitorul este solvabil, acţiunea urmează a fi respinsă ca lipsită de interes.
Referitor la momentul la care aceste condiţii trebuie îndeplinite se apreciază în literatura de specialitate, că acestea trebuie îndeplinite la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti, deoarece aceste condiţii reprezintă de fapt condiţii de admisibilitate ale acţiunii oblice.
Acţiunea oblică este individuală, în ce priveşte exerciţiul său, şi corelativă, prin efectele sale. în cazul în care hotărârea instanţei este de admitere a acţiunii oblice, ea profită tuturor creditorilor debitorului, chiar dacă nu au intervenit în proces.
Expert Paula Iekel
Biroul teritorial Iaşi
Instituţia Avocatul Poporului
