Centrul Istoric – Centrul Cultural (I)

Dincolo de partea pietonală, comercială şi de loisir, în Centru va trebui rezolvat cu prioritate aspectul faţadelor, clădirilor şi monumentelor, care arătă nedemn de un oraş european. În toate ţările există o lege care obligă proprietarii să-şi renoveze faţadele odată la 5, 8 sau 10 ani. Altfel administraţia intervine şi se poate ajunge până la exproprierea celor ca nu respectă această minimă grijă pentru aspectul unui oraş. Multe dintre aceste clădiri sunt chiar ale primariei, ceea ce ar explica lipsa de preocupare. Unde se intervine totuşi, proprietarii sunt lăsaţi să schimbe tâmplăriile din lemn cu aluminiu sau plastic alb, înlocuirea tiglei cu tablă (vezi Universitatea de Medicină sau pavilioanele vechi ale Maternităţii), eliminarea sau alterarea decoraţiilor.

Apoi este situaţia cu parcările auto, cu transportul în comun, cu pasajele din noul PUG. În primul rând trebuie limitată la minimum circulaţia auto şi a vitezei, cu prioritate pentru pietoni şi piste de biciclete. Avem nevoie de strada paralelă cu Pietonalul, prin faţa Mitropoliei – unii spun că e spatele – care să facă legătura auto a Copoului cu Piaţa Palatului, dar şi de cele două pasaje care leagă b-dul Independenţei pe un sens de coborâre şi unul de urcare, adică pe traseul străzii Brătianu, respectiv Colonel Langa. Strada aceasta care parţial există, trebuie prelungită la cele două capete – desigur cu mici sacrificii, este prevăzută foarte bine şi în noul PUG.

Din această stradă se vor crea legături directe spre Trei Ierarhi şi Biserica Catolică, prin scări, fântâni, statui, pentru punerea acestora foarte bine în valoare şi din celălalt sens, cu integrarea lor în nişte pieţe publice.

Propun să construim o parcare subterană în zona Consiliul Judeţean, Moldova Center şi Trei Ierarhi, pe care să creăm un pietonal direcţional spre Biserica Bijuterie a Iaşului, mărginit desigur de tei, care, împreună cu accesul dinspre această stradă paralelă cu pietonalul, va crea un spaţiu valoros şi special pentru aceasta. Am detaliat acest spaţiu într-un articol trecut. Aceasta mare piaţă cuprinde şi Piaţa Palatului care va fi tot pietonală.

Centrul Istoric este componenta principală şi locul de desfăşurare a celor mai multe evenimente culturale şi sociale. Ca suport a majorităţii evenimentelor culturale Centrul Istoric trebuie să exceleze în spaţii culturale atât instituţionalizate, cât mai ales în spaţii culturale independente alternative. Valorificarea clădirilor şi spaţiilor cu potenţial ambiental şi cultural trebuie făcută şi cu rezolvarea locativă a chiriaşilor care nu respectă regulile de aspect şi igienă din aceste spaţii. Prin restaurarea faţadelor şi clădirilor primăriei se va da un exemplu tuturor celorlalţi proprietari. Desigur trebuie ca administraţia să ajute consistent pe ceilalţi proprietari pentru a realiza acest lucru. Eliminarea mahalalelor şi un regulament pentru firme luminoase, reclame, pentru tâmplărie şi pavaje, mobilier urban, cât şi pentru spaţiile verzi, trebuie adoptat imediat, în regim de urgenţă, printr-o hotărâre în Consiliul Local.

Cultura este un factor care defineşte calitatea vieţii. Dezvoltarea prin cultură este unica şansă de dezvoltare, dar este total necunoscută întregii clase politice actuale. Este nevoie de un management al tuturor spaţiilor, un recesământ şi programarea spre folosinţă eficientă şi permanentă, o activare eficientă a spaţiului public în general, pentru manifestări culturale în care primăria are un rol de facilitator (nu de organizator) şi de finanţator. Trebuie încurajat profesionalismul în sectorul cultural, formarea unui corp de experţi culturali, comunicarea eficientă între actorii culturali şi organizarea de sesiuni de fundraising, pentru dezvoltarea unei dimensiunii europene/ internaţionale a actului cultural. Un astfel de spaţiu este Baia Turcească care a fost şi trebuie să rămână un spaţiu cultural alternativ foarte activ. De asemenea pivniţele Iaşului trebuie cât mai bine dezvoltate, puse în valoare şi folosirea lor ca spaţii culturale neconvenţionale.

Foarte importantă mi se pare punerea la punct al unui sistem de cazare pentru artişti în rezidenţă, care este un factor de dezvoltare a culturii şi schimburilor culturale de care avem atât de mare nevoie.

Trebuie încurajate instituţiile să închirieze spaţii de la şi către operatorii culturali independenţii. Trebuie căutat potenţialul cultural al unor spaţii publice sau private şi activarea lor pentru cultură, dar şi pentru comerţ, cazare sau alimentaţie publică – cafenele, baruri, (cluburi) şi restaurante.  

În sprijinul culturii trebuie pus la punct un sistem de afişaj eficient, se poate crea o platformă de cooperare între operatorii culturali – administraţie – mediul academic, dar şi cu mediul economic. Crearea unei platforme on-line pentru operatorii culturali, pentru sprijinirea şi share-ul de resurse.

O primărie deşteaptă obţine o susţinere largă şi o asumare publică a acestui nou concept cultural. Avem nevoie de un city-marketing pe profil cultural, al industriilor creative şi industriei ospitalităţii, artă, stil de viaţă, spirit liber, spaţii şi cultură alternativă şi voluntariat pe proiecte de cultură. (Va urma)

Andrei R. Ciuhodaru este arhitect