„Eu nu ştiu din ce poziţie să vă vorbesc, de crescător de ovine sau de vânător, dar pe scurt vă zic că nu e momentul pentru o astfel de lege în România, sunt alte probleme mai importante. Eu cresc 1000 de oi, am crescut şi 7000, iar acum am vreo nouă ciobani care au câini, vreo şase-şapte, nu se pot descurca numai cu unul. Apoi, sunt şi inginer agronom şi vă zic, din decembrie animalele n-ar mai trebui să pască pe câmp, e cu două tăişuri problema. Mulţi parlamentari nici n-au ştiut ce votează, bine că au ştiut de pensiile alea nesimţite. Eu sunt responsabil de fondul de vânătoare de la Bivolari şi organizez partidele de vânătoare, am întâlnit de câteva ori ciobani care păşteau în zonă, dar ne-am înţeles şi şi-a luat oile, cred că aşa se pot rezolva problemele”, ne-a spus Constantin Scarlat, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine  „Iaşi 2006”, membră a Federaţiei Oierilor de Munte din România. Acesta mai spune că în acest moment, ciobanii care au 100-200 de oi se descurcă foarte greu deoarece nu mai sunt rentabile. „Eu zic că doi câini la un astfel de cioban ar fi suficienţi, dar ei se mai tem de hoţi, de animale sălbatice mai rar prin zona noastră. Dacă ciobanii le-ar pune jujeu (n.r. – bucată de lemn pusă la gâtul câinilor pentru a-i împiedica să alerge după vânat), nu văd de ce nu i-ar lăsa să aibă mai mulţi, câţi au ei nevoie”, a mai spus Scarlat.

 

 

 

 

Reporterii „Ziarul de Iaşi” au vizitat, ieri, mai mulţi ciobani din zona Leţcani – Dumeşti, ale căror animale pot fi văzute des pe şesul de lângă drumul european spre Târgu Frumos. Sandu Vornicu, de 60 de ani, lucrează ca cioban de 28 de ani şi spune că este unul din singurii „ciobani cu diplomă” din zonă. „Înainte de revoluţie, am făcut cursuri speciale, se căutau 200 de ciobani pentru Asutralia, dar din cauza lui Ceauşescu n-am mai plecat până la urmă. Dar mie mi-a plăcut şi de atunci lucrez ca cioban”, şi-a amintit Sandu Vornicu. A auzit „ceva-ceva” despre modificările de lege, dar a luat „foc” când a auzit că vânătorii au dreptul să îi împuşte câinele. „Să fie clar, mie nu îmi împuşcă nimeni câinele, cine o face, nu mai are armă. Dacă ăla are creierii lui în cartuş, eu am creierul lui în mână. Un câine ciobănesc la o stână e cât zece oameni. Un câine care să atace un lup trebuie crescut doi ani şi îi dai mâncare mai ceva ca la un porc. Un câine ciobănesc nu îţi fuge de lângă turmă, sunt câini de ăştia maidanezi lăsaţi pe câmp care fac problemele”, îşi apără prietenii canini Sandu. Acum are trei câini cărora li s-a alăturat şi un motan, însă nu mai are oile, doar vreo 20 de vaci, proprietarul stânii găsind un cumpărător în august. „Eu cu câinii ăştia dorm seara în cojoc, mi-s dragi, facem revoluţie dacă ne împuşcă ăştia câinii”, s-a revoltat Sandu. În apropiere de drumul spre Dumeşti, pe şesul de la şoseaua europeană, păzeşte vreo 200 de oi Radu Turca, un cioban de 58 de ani care lucrează în domeniu „de când mă ştiu”. Spune că are doi câini la stână, iar oile le duce la păscut fără câini pentru că sunt liniştite. „Noi pe aici nu avem probleme, la munte, lângă pădure, pe unde se vânează, sigur sunt nemulţumiţi. Aici îi ţinem mai mult să ne păzească pe noi, să latre dacă vrea cineva să fure din oi. Mie mi se pare nedrept să îi iei omului câinele. La munte, dacă ai turmă mare, nu le poţi duce cu doar trei câini, să le ducă cei care au votat, ei nu ştiu cum ne descurcăm”, a spus şi Radu Turca. Intrarea în vigoare a noilor măsuri a fost amânată până în luna aprilie când, teoretic, ciobanii ar fi putut să ducă din nou animalele la păscut. Chiar dacă au obţinut această amânare pentru cele două prevederi, referitoare la numărul de câini.