Inspectorii fiscali se vor transforma de la 1 ianuarie în haiduci. Reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene au anunţat declanşarea unei acţiuni de combatere a evaziunii fiscale prin controlul persoanelor fizice care obţin venituri nedeclarate sau a căror sursă nu poate fi identificată. Acţiunea este menită să determine o creştere a conformării voluntare la plata impozitelor.

“Patron bogat, firmă săracă”

“Se vor înfiinţa, la nivel regional, servicii de verificare fiscală, în care vor lucra circa 200 de persoane specializate. Deja au fost selectate 4.000 de persoane care deţin o avere aflată într-o diferenţă flagrantă faţă de veniturile declarate. La Iaşi vor fi 12 inspectori şi un şef de serviciu care vor coodona acţiunea în cele şase judeţe arondate”, a declarat Doina Naum, directorul executiv al DGFPJ.

Conform precizărilor acesteia, pentru judeţul Iaşi a fost realizat un eşantion de 40 de persoane care deţin averi semnificativ mai mari decât veniturile declarate, incluse generic în categoria “patron bogat, firmă săracă”. În majoritate, este vorba de administratori sau asociaţi la firme cu pierderi mari, care îşi creditează frecvent firmele. De asemenea, vor fi controlate şi persoane fizice care prestează activităţi artistice şi sportive sau cele care primesc drepturi de natură salarială neînregistrate şi nefiscalizate, aşa numita “muncă la gri”. Naum a exemplificat prin diurnele plătite angajaţilor detaşaţi în străinătate. Conform legii, diurna este scutită de impozit, fiind fiscalizată doar partea care trece peste de două ori şi jumătate limita legală de 35 de euro pe zi. “În cazul acestor salariaţi, există practic o cotă de aproximativ 100 de euro pe zi care nu se impozitează. Aici vorbim de multe ori de salarii plătite ca diurne”, a spus Naum.

Cum se fac verificările

Verificările efectuate de inspectorii fiscali vor viza compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate, analizarea fluxurilor de trezorerie, respectiv a mişcărilor de sume din conturile bancare ale persoanei verificate şi evaluarea patrimoniului vizibil al acestora. Analiza va lua în calcul veniturile declarate, achiziţiile imobiliare sau de autoturisme, creşterea aportului de capital la firme, creşterea creanţelor asupra firmelor deţinute, ca şi estimarea creşterii sumelor din conturile bancare. În baza analizei de risc vor fi făcute propuneri de verificare fiscală suplimentară. Verificarea prealabilă se va face fără notificarea persoanei fizice respective, durata acesteia urmând să fie de maxim 6 luni, sau un an, dacă sunt necesare şi informaţii din străinătate. În schimb, persoana vizată va fi anunţată la declanşarea verificării suplimentare. “Verificarea suplimentară se face dacă va exista o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai mică de 50.000 de lei, între veniturile declarate şi cele estimate”, a explicat şefa Fiscului ieşean.