Un exemplu concludent, care arată cum i-a jucat femeia pe fermierii din Iaşi pe degete, este din localitatea Ţuţora. O parte dintre localnici trebuie să înapoieze către Agenţia de Plăţi şi Inspecţie în Agricultură (APIA) sume prea mari de bani pentru nivelul lor de existenţă. Aceştia sunt disperaţi. În anul 2012, în localitate a apărut o femeie care, spun localnicii, s-a prezentat ca fiind de la APIA. Ea se numeşte Mirela Ionescu (FOTO), născută în comuna Andrieşeni. Aceasta a mers la Primărie unde a “a dat sfoară-n ţară” de sumele mari de bani pe care le pot obţine facil sătenii care se înscriu în programul de agricultură ecologică. “Ne-am adunat multe femei la Primărie şi ne-a spus că ea este de la APIA, că ea se ocupă de toate, noi trebuie doar să dăm bani în rate şi să semnăm hârtiile, apoi la sfârşit ne dă dublu, chiar mai mult. Aveam nişte bani în casă şi am dat o primă tranşă de 600 de lei. Aşa am făcut toţi, am dat bani de unde aveam. Fără nicio chitanţă. Am fost atenţionaţi că trebuie să facem acest lucru timp de cinci ani de zile”, a spus Elena Bogdan (FOTO1). Ea a plătit în tranşe banii însă a primit înapoi în plus doar cu 100 lei mai mult. “Am întrebat-o de ce aşa puţini bani şi ea mi-a spus că dacă puneam aceşti bani la bancă, nu primeam în plus 100 de lei aşa cum ne-a dat ea”, a subliniat femeia. În anul 2015, ea a renunţat la acest contract, ştiind bine faptul că era obligată prin contract să “cotizeze” cinci ani la rând, chiar dacă pentru banii daţi, spune ea, nu a primit nicio chitanţă. “În plus, nu ştiu nimic din ce am semnat. Venea la noi cu sute de foi să le semnăm şi nu mai ştiu ce am făcut. Doamne fereşte, puteam să semnăm că ne vindem casele. Ţinea foaia de un colţ şi semnam. Dacă ajungeţi la dânsa, să o întrebaţi: de ce doamnă nu aţi dat chitanţă pentru banii pe care i-am dat? Trei ani de zile nu mi-a dat nicio chitanţă”, s-a plâns femeia. 

 

 

După ce anul trecut Elena Bogdan a renunţat la contract, ea a primit acasă în scurt timp o hârtie de la APIA din care reieşea că trebuie să returneze banii primiţi ca subvenţii pentru agricultura ecologică. “În total i-am dat vreo 2.600 lei (n.r. – Mirelei Ionescu) şi am de dat înapoi la APIA vreo 3.800 lei (n.r. – subvenţie pe care a primit-o până acum). Cumnata mea a dat mai mult. Eu m-am retras anul trecut dar ea a continuat încă un an. Anul trecut în 2015 am fost operată pe cord deschis, iar o primă tranşă de bani de 600 lei pe care i-am împrumutat de la o vecină. Am luat de la femeia asta 600 de lei şi apoi imediat am renunţat la contract. Dar cumnata mea a spus că se retrage şi ea însă nu a semnat nicăieri. A făcut ea ( n.r. – Ionescu) semnăturile de capul ei. Cumnata mea nu are semnătura nicăieri. Nu ştiu ce să mai spun. Am pistonat-o pe domana Ionescu vreo trei zile să-mi spună ce a făcut cu banii mei. Nu voia să-mi răspundă la telefon. O sunam până mi se termina bateria la telefon. Într-o seară, calm, mi-a răspuns soţul ei: Doamnă, este greşeală…!”, mi-a spus el. I-am spus că am să merg până în pânzele albe ca să se facă dreptate. De ce s-a recomandat că este de la APIA dacă noi când am căutat-o am găsit-o la o adresă de prin Bucium?”, ne-a spus plângând Elena Bogdan. În comună reporterii de la “Ziarul de Iaşi” au mai identificat cel puţin zece cazuri asemănătoare.

 

 

Mirela Ionescu este administratorul firmei MDM Balnis SRL. Cu această firmă, Elena Bogdan, din Ţuţora, a încheiat două contracte. În anul 2012, Bogdan i-a plătit Mirelei Ionescu 1.200 de lei.  În toamna aceluiaşi an, Bogdan a primit subvenţii de la APIA în valoare de 2.400 lei. În 2013 Elena Bogdan a înmânat personal Mirelei Ionescu suma de 900 lei şi a primit 1.200 lei din subvenţii. Fermierul s-a ales cu 300 lei în plus, iar firma de consultanţă cu 900 lei. “Este ca la loterie. În 2013 suma de la nivel naţional a fost împărţită la mai mulţi fermieri, deci fiecăruia i-a revenit o sumă mai mică. Dar cu un an înainte, suma primită a fost dublă. Eu nu muncesc degeaba. Certificarea costă 900 lei iar munca mea, de consiliere, de 200 lei. Nu este vina mea că băbuţa (n.r. – Elena Bogdan) a avut ghinion în acel an”, a explicat Mirela Ionescu. MDM Balnis SRL are ca domeniu de activitate extracţia pietrişului şi nisipului, extracţia argilei şi caolinului. Administratorul acesteia, Mirela Ionescu, spune că are un “portofoliu” de clienţi destul de consistent. „Am în prezent  87 de dosare de subvenţii. Cei mai mulţi sunt din Ţuţora, Fântânele, Focuri, Coarnele Caprei. În Coarnele Caprei am chiar mulţi, vreo 27. Dacă nu ar fi comisionul de 200 de lei, aş munci degeaba”, a spus Ionescu.

 

 

În privinţa facturilor pe care nu le-a dat clienţilor din Ţuţora, Ionescu are o explicaţie cel puţin ciudată. “Nu le-am dat facturile pentru că oamenii le pierd. Le ţin eu, că altfel în cazul unei inspecţii, le arăt şi facturile acestora”, a spus administratorul firmei. De menţionat că legea prevede în momentul unei tranzacţii să se emită trei facturi, una ajunge la beneficiar şi două rămân la emitent. Ca să ne demonstreze că există facturi, Ionescu a printat în 20 de minute câteva facturi, în prezenţa jurnaliştilor “Ziarul de Iaşi”, pe numele Elenei Botez, din 2012. Ea a explicat că în contul ei au intrat numai cei 200 de lei, pentru consultanţă, iar certificatele ecologice au fost eliberate de către o altă firmă Ecocert, din Bucureşti, de origine franţuzească. Documentele consultate de jurnalişti arată că banii au fost încasaţi de către firma MDM Balnis SRL. Potrivit legislaţiei, pentru ca un produs să poarte menţiunea “ecologic”, fermierul trebuie să respecte regulile pentru agricultură ecologică. În acest sens, fermierul este obligat să încheie un contract cu o firmă pentru a fi inspectat şi apoi să-i elibereze certificatul. În acest caz Ecocert. “Eu le-am dat lor banii (n.r. – către Ecocert). Eu nu am băgat acei bani în buzunar. În anii trecuţi, certificarea de la Ecocert costa 900 de lei pe an. Anul acesta şi anul trecut, preţul certificării a scăzut de la 900 la 700 lei. Acum nu mai lucrez cu Ecocert, lucrez cu o altă firmă”, a mai spus Ionescu. 

 

 

În judeţul Iaşi în aceeaşi situaţie sunt 1.325 de persoane, adică jumătate dintre cei care sunt înregistraţi la APIA că practică aricultură ecologică. Numărul total al celor care au semnat că practică agricultură ecologică este de 2.590 fermieri. Dintre aceştia, 1.325 dintre ei trebuie să returneze către APIA, fonduri europene în valoare totală de 2,25 milioane de lei. Din această sumă, jumătate a fost deja recuperată. “Locaţiile din care APIA trebuie să recupereze cei mai mulţi bani sunt Ion Neculce, Târgu Frumos şi Dumeşti. În cazul în care persoanele nu pot înapoia banii, dosarele lor de debit sunt transmise la ANAF spre recuperare prin executare”, au precizat reprezentanţii APIA Iaşi. Suma cea mai mare care trebuie recuperată este de 230.000 lei. De fapt, sunt opt persoane juridice care trebuie să înapoieze fiecare câte 23.000 lei la APIA, aceştia fiind cei mai mari fermieri din judeţul Iaşi.