Caută 
3 MIN
* Luna septembrie pe stil popular poartă un nume ciudat: se vede că poporul n-a prea iubit-o, fiindcă i-a zis Răpciune – nouă ne sugerează o afecţiune ("Câinele vecinei a luat răpciune de la un maidanez" sau "Mi-a apărut o răpciune pe talpă", la modul ăsta). Septembrie se numeşte, tot în popor, şi Vinicer ori Vinitel (ultima variantă sună a telefonie pentru viticultori); normal ar fi să avem şi lunile Ţuicar ori Răchiuar. Calendarul popular trebuie actualizat, fiindcă am depăşit epoca moşilor şi strămoşilor şi suntem, totuşi, la doar opt chenzine distanţă de 2016! Cam aşa:
* Ianuarie (Gerar). Fiind după Sărbători o putem numi Mahmurar. Pentru amatorii de ski e "luna lui Clăpar", iar pentru nostalgicii care se adună pe 26 la mormântul lui Ceauşescu e "luna lui Cizmar" sau "Cizmărel".
* Februarie (Făurar). Fiindcă proviziile din cămară şi beci s-au terminat, iar martie, cu ştevie şi urzici, e încă departe, ar merge numele popular "luna lui Buzunar" ori "Bugetar". În cel mai rău caz, "Falimentar".
* Martie (Mărţişor). Când se topeşte zăpada este "luna lui Murdar"; după ce apar ţăranii cu verdeţuri devine "Pieţar", iar pe 9, când e datina cu 40 de păhărele de vin roşu, e "Hepatobiliar".
* Aprilie (Prier). Dacă vine cu soare cald, atmosfera se dezgheaţă, iar terasele se deschid, poate fi poreclită la obiect "luna lui Berar" ori "Ospătar".
* Mai (Florar). Apar primele neajunsuri ale căldurii, aşadar o denumire sugestivă ar fi "luna lui Ţânţar". Fiindcă tot atunci se depun şi declaraţiile de impozit pe venit e bună şi varianta "Formular".
* Iunie (Cireşar). Şi ea ar putea fi numită "Berar" sau "Ospătar" (caz în care aprilie s-ar transforma în Berărel sau Ospătărel, la fel cum octombrie şi noiembrie sunt Brumărel şi Brumar). Denumirea care se potriveşte la toate lunile de vară e "Luna lui Grătar" sau "Muştărel". În 2016 sunt alegeri locale, deci va fi "luna lui Primar".
* Iulie (Cuptor). Este o lună a concediilor, aşadar o putem numi "luna lui Autocar". În vreme de caniculă, cum a fost anul ăsta, e "Cardiovascular", iar când oraşele se golesc, că lumea pleacă în concedii, pentru unele firme devine "Inventar".
* August (Gustar). Cu gândul la cluburile de fiţe din Mamaia, primul nume care ne vine în minte e "luna lui Cocalar". Merge şi "Grătar", cu condiţia ca iunie să devină "Grătărel". Când e prea cald, devine "luna lui Pojar", deşi pentru mulţi e "Şpriţar".
* Septembrie (Răpciune). Fiind vremea roadelor, se poate numi "luna lui Aprozar" sau "Hambar", dar când sună primul clopoţel merge "Şcolar" ori "Penar".
* Octombrie (Brumărel). E luna în care se face vinul, aşadar numele de "luna lui Pahar" vine de la sine; primele focuri în sobe o transformă în "Incendiar". Pentru ieşenii care vin la târguri, de zilele municipiului, e "luna lui Pielar" sau "Blănărel".
* Noiembrie (Brumar). Fiind sezonul virozelor, este "luna lui Plafar". La anul sunt alegeri, deci se va putea numi "Parlamentar" sau "Potlogar".
* Decembrie (Undrea). Fără legătură cu Elena Udrea. Ultima lună, cu sărbători şi cadouri, cu Ignat şi Crăciun, cu ger şi ler, ar putea purta, de la caz la caz, numele de "luna lui Fular" sau "Porcărel". Totuşi, pentru mulţi rămâne "Hruşcar"…
