Mai mult, cei decedati vor trebui dusi la groapa cu o masina cu geamuri fumurii. Statul la poarta "ca sa vezi mortul" va deveni astfel desuet. Ce alte interdictii cu mare impact, asupra animalelor, a plantelor dar si a locului de munca, mai include aderarea la UE?

"Traiesti ca un porc" ar putea deveni,de luna viitoare, o zicala depasita. Scurta viata de cocina a grasunului Ghita va fi de invidiat. Potrivit normelor europene, crescatorii de porci vor fi nevoiti sa asigure animalelor conditii ce par de lux fata de cele de acum: spatiu de cel putin sase metri patrati, lumina intre orele 9 si 17 si temperatura constanta de circa 15-18 grade. Si nu numai porcii vor simti pe soriciul lor beneficiile integrarii in UE. Bovinele si gainile vor simti si ele aderarea din plin. De exemplu, fermierii vor fi nevoiti sa asigure gainilor temperaturi constante si dispozitive speciale din care sa bea apa. Normele europene ii vor atinge si pe producatorii de legume si fructe. Ei nu isi vor mai putea scoate produsele la vinzare in orice conditii: merele vor trebuie etichetate dupa alte reguli, iar morcovii extra vor trebui sa cintareasca neaparat sub 200 de grame. Europa s-a gindit chiar si la morti. A stabilit clar ce reguli va trebui sa respectam atunci cind inmormintam o persoana. In plus, oficialii din UE au fixat chiar si ce grosime vor trebui sa aiba scindurile din care va fi facut sicriul. "Ziarul de Iasi" a facut o selectie si in continuare va prezinta citeva din normelor europene, cele mai cu impact, ce vor trebui respectate de anul viitor.

Godacii au drepturi in plus

Conform standardelor Uniunii Europene, fermierii vor trebui sa asigure porcilor pe care ii cresc atit conditii de spatiu, temperatura si lumina, cit si o calitate deosebita a asternutului. Pentru ca porcul sa primeasca "buletin" european, crescatorul este obligat sa ii ofere acestuia un tarc de cel putin sase metri patrati, suprafata necesara unui trai adecvat fiind de doua ori mai mare in cazul scroafelor. In plus, pardoseala trebuie sa fie nederapanta si fara asperitati, pentru a nu provoca rani porcinelor. Temperatura optima recomandata de comunitatea europeana pentru cresterea porcilor variaza in jurul a 15-18 grade Celsius pentru animalele mari, respectiv pina la 28 de grade pentru godaci. De asemenea, lumina artificiala din ferma trebuie sa corespunda cu cea naturala dintre orele 9-17, dar sa nu fie mai mica de 20-30 lucsi. Comisia Europeana recomanda ca fiecare porc sa beneficieze de o "cota" de paie pentru asternut de minim jumatate de kilogram.

Porcii, sacrificati "cu gingasie"

In functie de continutul de grasime, carnea pusa in comert se va clasifica, conform sistemului EUROP, in cinci categorii. Conform directivelor UE, dupa 1 ianuarie 2007 persoanele care au in gospodarie mai mult de trei porci nu isi vor mai putea sacrifica animalele dupa metoda traditionala aplicata in prezent. Mai exact, porcii vor trebui taiati in locuri special amenajate in fiecare comuna de raza careia apartin. "Persoanele care au insa mai putin de trei porci, pe care ii folosesc pentru consumul propriu, isi vor putea sacrifica animalele in curtea proprie, la fel cum faceau si pina acum", a precizat Nicolae Ivanciu, purtator de cuvint la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Iasi.

Vitelul trebuie sa vada alti vitei

Bovinele vor trebui si ele rasfatate cu adaposturi incapatoare. Unui vitel de 150 kg ii va reveni astfel un spatiu de cel putin 1,5 metri patrati. "Daca viteii sint adapostiti in grup, ei trebuie sa dispuna de un spatiu liber suficient pentru a se intoarce sau a se culca fara  greutate. Grajdurile trebuie construite astfel incit fiecare vitel sa poata vedea alti vitei", a explicat Constantin Chirila, directorul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Iasi. Conform directivelor europene, din masa zilnica a vacilor nu trebuie sa lipseasca fierul si alimentele uscate care sa contina intre 100-200 de grame de fibre digerabile. Potrivit acelorasi standarde, viteilor nu trebuie sa le fie pusa botnita. De la anul, producatorii de lapte si preparate din lapte isi vor putea comercializa produsele numai in functie de cota de lapte declarata. Daca producatorii nu vind pe piata toata cota solicitata, atunci aceasta se va diminua proportional cu cantitatea nevinduta. Cei care realizeaza sub 70% din cota solicitata o vor pierde integral.

Un cuibar la maximum sapte gaini

Dupa 1 ianuarie 2007, fermierii ieseni vor trebui sa asigure cel putin un cuibar la fiecare sapte gaini. In cazul in care acestia folosesc cuibare de grup, sint obligati sa puna la dispozitia pasarilor mai mult de un metru patrat de spatiu de cuibar pentru maximum 120 de gaini. Fiecare gaina ouatoare va avea la dispozitie o suprafata in cotet de peste jumatate de metru patrat, iar inaltimea acestuia sa fie de cel putin 40 de centimetri. "Daca nu se pun la dispozitie dispozitive tip biberon sau cani, fiecare cotet trebuie sa aiba un canal de baut continuu, de aceeasi lungime ca jgheabul de mincare", a precizat Chirila. Pentru a fi declarate pasari europene, proprietarii de ferme trebuie sa asigure gainilor o temperatura optima de minim 15 grade Celsius si o umiditate a aerului de 65-70%.

Oua XL

Conform regulamentului Comisiei Europene, dupa integrare conditiile de comercializare a oualor prevad ca acestea sa fie clasificate, dupa calitate, in trei categorii. Din categoria A vor face parte ouale proaspete. Producatorii le vor imparti pe acestea din urma in patru clase in functie de greutate. Astfel, ouale ce poarta marca XL vor avea peste 73 grame, la cele de categoria M, L si S cantitatea diminuindu-se cu cite zece grame pe grupa. In categoria B vor fi incluse ouale de calitatea a doua, in timp ce producatorii vor cataloga in clasa C ouale de calitate scazuta, destinate industriei alimentare. "Marcajele trebuie aplicate pe oua si ambalaj in ziua clasificarii si ambalarii. Marcajele care indica numarul de identificare al producatorului, data ouatului, modul de furajare a gainilor ouatoare si regiunea de origine a oualor trebuie stampilate de catre producator", a mentionat Marius Bodea, directorul executiv al Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului Iasi.

Rosiile superioare, diametru de 35 milimetri

Pentru a putea fi in ton cu standardele de calitate cerute de UE, producatorii ieseni de fructe si legume vor trebui sa isi imparta produsele in trei clase. Clasa extra va corespunde fructelor si legumelor de calitate superioara, iar categoria I va cuprinde pe cele de calitate buna. In categoria a II-a vor intra produsele care prezinta defecte de forma. "Pe etichetele acestor produse vor trebui sa se regaseasca toate datele de identificare ale produsului. Este vorba de numele si adresa ambalatorului si a expeditorului, codul de marca, provenienta si calibrul produsului. In plus, etichetele trebuie sa fie lizibile si vizibile din exterior", a explicat Magneriu Jalba, seful Directiei de Inspectii de la Directia Agricola. Spre exemplu, conform normelor UE, rosiile de calitate superioara ar trebui sa aiba un diametru de 30-35 milimetri, in timp ce castravetii din aceeasi clasa o greutate de aproximativ un sfert de kilogram si o lungime de cel putin 25 centimetri. In acelasi timp, pentru a fi de cea mai buna calitate, extra, morcovii trebuie sa cintareasca sub 200 de grame si sa aiba mai putin de 45 milimetri in diametru. "Indiferent de dimensiunile produselor, acestea vor putea fi comercializate in continuare. Cu precizarea ca producatorul va fi obligat sa mentioneze pe eticheta categoria din care produsul face parte", a specificat Jalba. In functie de numarul de centimetri pe care il au diametrele fructelor, merele se impart tot pe trei categorii. Fructele de calitatea extra vor trebui sa masoare intre 60-65 milimetri, pentru fiecare din celelalte doua categorii dimensiunile scazind cu cite 5 milimetri. Prin comparatie, capsunile europene se incadreaza intre 18-25 milimetri in diametru.

Alambicul, declarat la Fisc

Incepind de anul viitor, producatorii de bauturi spirtoase vor fi obligati sa plateasca taxe la stat in functie de cantitatea produsa. Astfel, persoanele care realizeaza anual sub 50 de litri de tuica la cazan vor achita doar jumatate din valoarea accizei standard, in timp ce producatorii care depasesc cantitatea mentionata vor achita taxa integral. Dupa cum sustine Victoria Tomi, consilier in cadrul Ministerului Finantelor, fiecare posesor de cazan va trebui sa se  inregistreze la Administratia Fiscala de care apartine, unde va da o declaratie pe propria raspundere privind cantitatea de alcool produsa. UE impune de asemenea restrictii si viticultorilor ce vor sa vinda, in ceea ce priveste cultivarea vitei de vie hibrida. Cu alte cuvinte, dupa integrare, cultivatorii ieseni vor fi obligati sa planteze numai vita de vie nobila daca vor sa obtina vinuri de calitate europeana. "Tot dupa aceasta data, cresterea ponderii vinurilor rosii in raport cu cele albe trebuie sa ajunga la 40%", a informat Liviu Bulgaru, directorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

Conditii mai bune la locul de munca

Si pentru angajati, normele UE vor aduce modificari ale conditiilor la locul de munca. Chiar daca normele europene nu impun deocamdata parametri foarte exacti in ceea ce priveste temperatura, spatiul sau volumul de aer necesar fiecarui angajat in parte, reglementarile sint precise vizavi de aspectul incaperii de lucru pe care trebuie sa il asigure patronul. Conform prevederilor din spatiul comunitar, suprafata pardoselilor, peretilor si plafoanelor din incaperi trebuie sa fie curatate si renovate pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare. "Podeaua nu trebuie sa fie alunecoasa, inclinata sau cu asperitati. Peretii despartitori realizati integral din sticla, din incaperi sau din vecinatatea posturilor de lucru trebuie sa fie semnalizati clar si construiti din materiale securizate pentru a preveni ranirea cauzata de spargerea lor in bucati", a explicat Eugen Fulop, inspector sef adjunct securitate si sanatate in munca la Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi. Acesta a adaugat ca normele metodologice care sa reglementeze dimensiunile exacte ale spatiului de lucru vor fi facute publice in luna februarie a anului viitor. "Pe linie de microclimat standardele au fost elaborate, insa normele exacte de medicina muncii se afla inca in lucru la Ministerul Sanatatii", a precizat Fulop.

Mortul, jelit numai in capela

Dupa ce ne-a spus cum sa ne crestem animalele si cum sa facem tuica, UE ne invata si cum sa ne ingropam mortii. De la 1 ianuarie, nu vom mai avea voie sa ne jelim rudele decedate in casa, din cauza microbilor, ci la capela pregatita ca la carte pentru primele zile ale somnului de veci. In plus, prin sicriul facut din lemn gros de cel putin trei centimetri nu trebuie sa treaca apa, iar giulgiul de pus in sarcofag trebuie sa fie realizat neaparat din material biodegradabil, ca de exemplu bumbac. Dupa regulile europene, mortul trebuie condus pe drumul spre viata de apoi cu un dric autorizat sau cu o masina cu geamuri fumurii, pentru a nu-i "stresa" pe ceilalti trecatori. Astfel, dupa 1 ianuarie 2007 vom fi nevoiti sa renuntam la a ne mai duce defunctul pe ultimul drum cu caruta, tractorul sau Dacia papuc. Potrivit presedintelui Asociatiei Producatorilor de Materiale Funerare si Antreprenorilor de Pompe Funebre, Ioan Ciocea, costurile serviciilor de inmormintare aproape ca se vor dubla fata de cele practicate in prezent. "Toata lumea e confuza, si antreprenorii de pompe funebre, si omul de rind. Deocamdata ne luam si noi dupa ce vedem in Italia, Franta sau Germania", a sustinut Ciocea. Acesta a adaugat se vor adapta mai greu la cerintele europene persoanele care locuiesc in mediul rural.