Unul a inceput cu un solar primitiv si acum si-a deschis si magazin. Un altul s-a lansat cu o moara si acum are doua. In Prisacani si Moreni, doua sate din judetul Iasi, s-au adunat in aproape cinci ani 120 de astfel de mici povesti de succes care au inceput in 1999. Atunci, cu banii miliardarului George Soros, Centrul de Dezvoltare Economica a inceput un program de mici imprumuturi pentru tarani. N-a fost nevoie decit de garantia morala a celui care imprumuta banii si de OK-ul comunitatii. Si sistemul s-a dovedit functional, atita timp cit pina acum nu a existat nici un caz in care cel imprumutat sa nu plateasca, desi in total au fost derulati peste 250.000 de dolari.
Si-a luat doua mori
Petrea Tirel, maistru de profesie, s-a lansat in „afaceri” din 1990, cultivind legume. Primul credit l-a luat in 1999, iar pina acum are imprumutati 3.700 de dolari in total. Si-a luat doua mori mici de porumb, una in Moreni si alta in Prisacani.
„Am dat anul trecut 50 de milioane de lei pe ultima moara de porumb la mina a doua. Baiatul meu lucreaza pe ea”, ne-a spus Tirel. Ne arata si cladirea in care este adapostita moara, care este in acelasi timp si sediul societatii deschise pe numele fiului sau.
Ne povesteste bucuros cum a negociat el cu fostul proprietar si a reusit sa o scoata la un pret de 185 de milioane de lei, platiti in12 rate.
Si-aa deshis un magazin
Oliviu Musteata a pornit in ’99 de „la zero”, cum spune el, cu un credit pentru o sera de legume. Acum si-a deschis si un mic magazin in centrul comunei. „Este foarte greu pentru ca nu reusim sa scoatem preturi la legume mai mici decit cei din Galati sau chiar din Tirgu Frumos, dar merge. Treaba asta cu banca este foarte buna si trebuie continuata”, a precizat tinarul patron. Intrebat daca simte o imbunatatire a nivelului de trai al familiei sale fata de 1999, el spune ca fara discutie da.
Dragan Neculai este legumicultor si vrea al cincilea credit. Primul imprumut a fost de 750 de dolari. Cu acesti bani si-a cumparat folie si saminta pentru solarul in care produce rasaduri. A reusit de si-a cumparat intre timp pompa pentru udat legumele si a ajuns de la 1,5 hectare de pamint cultivate la 3 hectare (arendate de la proprietari). Are doi copii la scoala si venitul curat al familiei este in medie cam de 3-4 milioane de lei. Nu e mult, dar nu sta cu mina intinsa la stat pentru ajutor social. Deviza lui, parca preluata din celebra reclama a firmei Adidas, este „daca vrei, poti”.
Si-a cumparat cal si tractor
Teodor Zamfirescu a apelat pentru prima data la un credit luat de la „banca”, cum spun ei Asociatiei, in anul 1999. Atunci a luat 800 de dolari, bani cu care si-a cumparat un cal si loc de casa. Acum este la al patrulea credit si intre timp, impreuna cu un alt satean, a mai cumparat un tractor. A inceput constructia unei case pentru care pina acum a cheltuit un miliard de lei. „Eu cu sotia sintem invatatori si avem salariu. Am luat cal pentru baietii mei. Unul dintre ei este somer. Ce sa faca? Sa stea sa primeasca ajutor social? Face bani cu caruta”, ne-a spus Zamfirescu. Cistigurile din carausie si alte activitati ale feciorului de invatator nu sint fabuloase, insa ii ajung cit sa traiasca decent.
„Soros i-a ajutat pe oameni sa devina gospodari”
Dupa parerea lui Zamfirescu, cel mai mare avantaj al banilor dati in 1999 de Soros a fost acela ca i-a ajutat pe oameni „sa se faca gospodari la ei acasa”.
Natalia Stanciu este si ea la al patrulea credit. Din 1999 incoace in fiecare primavara imprumuta bani pentru motorina la tractoarele pe care le detine si pentru semintele necesare pentru cultivarea celor 125 de hectare de teren arendate. „La banca iti trebuie garantii si multe acte. Aici este mult mai simplu. Iti iei banii si-ti faci treaba”.
Dupa ce da jos toate cheltuielile, cistigul anual este de 20-30 de milioane de lei. Primarul comunei, Gheorghe Stanciu, ne-a spus ca oamenii care au luat credite nu s-au imbogatit, dar ca an de an se vede o crestere a nivelului lor de trai.
Imprumuturile se acorda cu garantii morale
In 1999, taranii din Prisacani au inceput sa fie creditati prin intermediul Centrului de Dezvoltare Economica cu banii miliardarului american George Soros. Aceste imprumuturi erau oferite comunitatilor rurale sarace si erau destinati exclusiv dezvoltarii de activitati generatoare de profit. De la 1 ianuarie 2005, miliardarul si-a retras banii, dar asociatiile create in Prisacani, ca si in alte sate din judet, au inceput sa se autofinanteze, continuind sistemul initiat de Soros. Pe scurt, banii sint oferiti cu o dobinda de 9,5% (aceasta a crescut de la 6%, dupa retragerea lui Soros), fara garantii materiale. Singura garantie este cea morala si s-a dovedit ca acest sistem functioneaza in Prisacani ca si in Moreni, sat vecin cu Prisacaniul. „De cind s-a dat primul credit si pina acum n-am avut decit un caz in care nu s-a platit la timp. Persoana in cauza spunea ca nu are bani, dar vindea pepeni la piata. Asa incit eu cu presedintele asociatiei noastre am mers dupa el in piata si i-am luat 50 de dolari pe care ii datora, dupa care l-am dat afara din asociatie”, a specificat Gheorghe Stanciu, primarul comunei. Suma maxima ce poate fi imprumutata este de 2.000 de dolari, iar termenul maxim de returnare este de un an si jumatate. Dobinda este platita toata la inceputul creditului, iar programul de returnare a banilor si-l face singur. Banii pot fi platiti in rate lunare sau toti odata, la sfirsit. In cazul in care nu sint returnati, paguba este suportata de intreaga comunitate. (Ana PRODAN)