Cind spui ca Iasul este printre cele mai sarace judete din tara, sau ca Moldova este cea mai saraca regiune din toate tarile care adera la Uniunea Europeana, nu mai trezesti interesul nimanui. Aceste lucruri au devenit o banalitate. In schimb, cind cifrele seci iau locul vorbelor, incepi sa te cutremuri. Un judet exporta mai mult decit o intreaga regiune. Cele sase judete ale Regiunii Nord-Est au exportat impreuna, pe primele zece luni ale anului trecut, mai putin cu 150 de milioane de euro decit judetul Timis singur si de doua ori si jumatate mai putin decit capitala.
In topul judetelor care trimit marfuri peste hotare din zona noastra pe primul loc se situeaza Bacaul, urmat de judetul Suceava si abia pe locul trei de Iasi. „Legea” la exporturi in Moldova este facuta de lohn, in timp ce in judete precum Timis sau Arad, cea mai mare pondere a marfurilor trimise peste hotare o detine industria masinilor si echipamentelor.
Bacaul exporta de doua ori cit Iasul
Cu exporturi de peste 400 de milioane de euro pe primele zece luni din 2003, pe locul intii in Moldova se afla judetul Bacau. Conform celor spuse de Eugenia Harja, director ececutiv la Directia Judeteana de Statistica Bacau (DJS Bacau), cea mai mare pondere din aceasta suma (33,3%) este detinuta de exporturile de produse minerale (cele mai importante fiind combustibilul, uleiurile minerale si bitumul). Materialele textile au contribuit cu peste 31% la realizarea sumei de 400 de milioane de euro, in timp ce exporturile de lemn si cele de incaltaminte au avut ponderi aproape egale, de 10,9% si respectiv 10,16%.
Stelian Ruscior, director executiv la DJS Suceava ne-a declarat ca din cele peste 191 de milioane de euro realizate pina la sfirsitul lui octombrie anul trecut, 29,7% au fost realizate de industria textila, 19,8% din pasta de lemn, 18,8% de produsele de lemn si pluta si 13% de industria de incaltaminte.
La Iasi, 52% lohn
La Iasi, din cele peste 174 de milioane de euro, cea mai mare pondere la exporturi a avut-o industria textila (52,5%), urmata de industria masinilor si echipamentelor electrice (12%). In judetul Neamt, tot textilele au avut cea mai mare pondere la export (38,7%), pe locul doi ca pondere fiind exporturile de metale comune (21,5%), urmate de cele de lemn (15,5%). Judetul Botosani detine recordul in Modova din punct de vedere al ponderii textilelor la export (78,6%). La Vaslui , 65% din exporturi au fost realizate anul trecut de textile si confectii, iar 17,4% de masinile si echipamentele electrice.
In total, cele sase judete din Regiunea Nord-Est au exportat in primele zece luni ale anului trecut peste 1,13 miliarde de euro, de doua ori si jumatate mai putin decit exporturile Capitalei si mai putin cu 150 de milioane de euro decit exporturile judetului Timis, judet cu cele mai mari exporturi in tara dupa Bucuresti.
Se exporta, dar se si importa pe masura
Trebuie precizat totusi ca in cele doua zone s-au inregistrat si cele mai mari importuri. Astfel, in Bucuresti, daca exporturile au fost de peste 2,7 miliarde de euro, importurile s-au cifrat la peste 6 miliarde de euro, in timp ce in judetul Timis, la exporturi de 1,28 miliarde de euro s-au inregistrat importuri de peste 1,29 miliarde de euro.
Lacramioara Naltabar, director executiv la DJS Timis, a explicat ca 53,8% din exporturile judetului Timis din primele zece luni ale anului trecut au fost realizate de industria masinilor si echipamentelor electrice, 12,5% de industria pielariei si incaltamintei, 10,7% de industria maselor plastice si abia 8,7% de industria confectiilor.
In judetul Arad, judet cu exporturi de peste 707 milioane de euro, structura exporturilor arata in felul urmator: 75,9% industria mijloacelor de transport pentru cai ferate, 10,4% productia de mobilier si doar 4,3% confectii si textile.
Pesimisti vs. optimisti
u parerile oamenilor de afaceri locali despre viitorul industriei iesene sint impartite
Oamenii de afaceri din Iasi au pareri impartite in legatura cu posibilitatea industriei iesene de a exporta mai multa valoare adaugata, in asa fel incit cea mai mare pondere sa nu fie detinuta de lohn.
Ioan Prisecaru, presedintele grupului de firme „Conex”, nu este prea optimist. „Chiar daca aici seman cu Brucan, eu spun ca industriei iesene ii trebuie cam 10 -15 ani pentru a deveni competitiva. Transformarile spre o tehnologie performanta au inceput deja, dar ele se fac in timp. Lohn-ul s-a facut la noi pentru ca dupa 1989 nu existau alte posibilitati. Dar si aceste societati trec incet-incet spre productie proprie. Eu chiar cunosc o societate care a inceput cu 100% lohn si acum nu mai produce in lohn decit 45%”, ne-a declarat el.
Vasile Plugaru, director la „Techno Steel” LBR Iasi, o firma cu virsta mai mica de un an, dar cu perspective foarte mari la export, este insa de parere ca in trei ani structura exporturilor Iasului se va schimba. „In doi-trei ani dorim ca firma noastra sa exporte cel putin 60% din productie. Asta ar insemna ca cel putin 50 milioane de euro sa provina de la noi. Si mai este in Iasi si «Tepro», si «Fortus», si altele. Eu cred ca Iasul se va dezvolta in urmatorii ani”. (Ana PRODAN)