Capcana lui Basescu

Traian Basescu si-a inceput campania electorala pentru un nou mandat de presedinte al Romaniei. In ultimele zile, seful statului a facut un scurt tur al tarii, vizitind manastiri, biserici si cetati. De fiecare data, a avut loc si o baie de multime, atit de draga presedintelui. Daca Parlamentul il va suspenda pe Basescu, atunci seful statului vrea sa-si ia toate masurile necesare pentru a se intoarce la Cotroceni calare pe cai mari. S-ar zice ca populatia inca il doreste in fruntea tarii.
Dar va mai merge Legislativul pe varianta suspendarii? Ori va prefera doar sa-l urecheasca pe Basescu, ca sa vada electoratul ca alesii nu accepta un presedinte-jucator? (Evident, este vorba despre aceiasi alesi pentru care deciziile Curtii Constitutionale sint consultative).
Daca este sa ne luam dupa unele zvonuri, deja au aparut unele probleme in interiorul partidelor care au cerut suspendarea sefului statului. La PSD, ardelenii au lasat-o mai moale, intelegind inaintea "Prostanacului" riscurile unei asemenea intreprinderi; la fel, o parte dintre alesii conservatori au inceput sa respecte tot mai putin indicatiile pretioase ale tartorului Voiculescu – cica s-ar pune de-o razmerita in partid, in curind; cit despre peremisti, nici C.V. Tudor nu mai pare atit de hotarit sa-l inlocuiasca pe Basescu cu gasca lui Vacaroiu. In aceste conditii, o noua tradare a liberalilor nu ar face decit sa compromita si mai tare aceasta formatiune, aflata in pierdere vizibila de viteza.
Teama unora dintre taberele Opozitiei pare justificata. Eventualele alegeri prezidentiale anticipate pot face cunoscute, inainte de vreme, adevaratele raporturi de forte de pe scena politica. O victorie clara, inca din primul tur, a lui Basescu poate arunca in criza atit PSD, PRM ori PC, cit si PNL.
De fapt, criza va incepe inainte de scrutinul propriu-zis, odata cu alegerea, in interiorul partidelor beligerante, a unui candidat pentru Presedintie. Il va nominaliza PSD pe Geoana? Dar daca liderul pesedist va obtine doar un scor de 10-15% in confruntarea cu Basescu? Ce-or sa mai rida toti de "Prostanac"! Ar merge PRM cu altcineva in afara lui C.V. Tudor? Dar daca "analfabetul" Becali va sterge pe jos cu "Marele Tribun"? Ce-o sa-i mai scirtiie scaunul peremistului! Pe cine va arunca PC in lupta pentru a trece de 3%? Pai, nu e nimeni atit de valoros, de vreme ce nici partidul nu mai depaseste 2%! Apoi, cu cine vor ataca liberalii, pentru a nu se face de rusine? 
Poate o solutie de a reduce din penibilul unei eventuale infringeri la scor ar fi coalizarea PNL-PSD-PC-PRM (se poarta!) si impunerea unui singur contracandidat pentru Basescu. Dar o astfel de optiune pare greu de crezut, pentru ca ar insemna disparitia PNL. Oricum, alegerile prezidentiale anticipate vor aduce prima criza majora in interiorul partidului de la guvernare, criza ce se va repercuta si la nivelul Guvernului.
Decizia lui Basescu de a-si inainta demisia imediat ce Parlamentul s-ar pronunta in favoarea suspendarii sale pare una dintre mutarile ce fac deliciul si specificul vietii politice romanesti. Din inclestarea de forte va iesi victorios cel mai tare. Cei mai buni sorti de izbinda sint de partea lui Basescu, care mai are si mari sanse de a obtine, in 2007, un scor net superior celui din 2004.  Acest ascendent va avea repercusiuni in toate partidele politice. Cu exceptia PD, care ar putea profita de pe urma eventualului val de simpatie creat de izbinda lui Basescu, toate celelalte partide parlamentare vor avea numai de pierdut, pentru ca au pariat pe lozul necistigator.
Dar in cazul unei victorii clare a lui Basescu va mai pierde cineva. Parlamentul.
Supus unei presiuni enorme din partea "partidului coruptilor", Legislativul a ajuns un for in care nu se mai fac legi, ci doar se platesc polite politice. Deja, reforma in Romania stagneaza – o anunta tot mai multe institutii europene. Speriati de posibilitatea de a plati pentru toate mismasurile facute in cei 17 ani de tranzitie, mare parte dintre alesi vor acum capul lui Basescu, singurul presedinte al Romaniei care a dat unda verde veritabilei schimbari in bine a societatii. In mod normal, populatia ar trebui sa fie in total dezacord cu acesti parlamentari tributari doar intereselor personale.
Si atunci, la ce bun un Parlament care falsifica vointa populatiei?