Criza si noul public anti-pomana

Zilele trecute, Mensa, organizatia care testeaza si ii cuprinde pe cei mai inteligenti 2% dintre paminteni, preciza ca nici un parlamentar roman nu fusese inca acceptat, desi citiva aplicasera la testele de IQ. Evident, rezultatul nu ar fi o surpriza. Dar informatia poate fi de un oarecare folos, pentru a intelege de ce retelele neuronale ale alesilor sint, mai mereu, complet depasite de provocarile zilelor in care traim.

De pilda, criza – provocare economica, psihologica, dar mai ales intelectuala. Camera Deputatilor voteaza o ordonanta de urgenta prin care platile restante ale bugetarilor se vor face esalonat pina in… 2016. Guvernul stie el ce stie. Nu mai are de unde sa se imprumute cu jumatate de miliard de euro, pentru a-i da pe toti odata, asa cum cere instanta. Nici pentru cei 5% promisi pentru anul viitor nu baga nimeni mina in foc. Opozitia, PSD si PNL anunta ca va contesta decizia la Curtea Constitutionala, fiindca banii trebuie dati neaparat acum…

In ce context? 

In fiecare zi, agentiile de rating mai downgradeaza cite un mare stat si citeva banci cu active de marimea PIB-ului Romaniei.

Bancile cu filiale in Romania isi reevalueaza activele (BCR). Bancile elene au fost chemate de guvernatorul Mugur Isarescu, care le-a cerut sa puna pe masa lichiditate, nu vorbe, daca bancile-mama din Grecia capituleaza.

Nokia, unul dintre marii exportatori si contributori la buget, si-a luat talpasita. Sint zvonuri ca ar fi semnalul unui val de relocari. Probabil, urmeaza Arcelor Mittal.

Bursa anticipeaza o scadere economica brusca la inceputul anului urmator. Cea mai mare parte a IMM-urilor romanesti asteapta ca anul 2012 sa vina cu un nou virf al crizei.

 Intr-o scrisoare deschida, postata pe site-ul "Financial Times", 96 de lideri politici, economisti si sefi de companii, „europeni ingrijorati", atrag atentia ca ceasul al 12-lea se apropie de sfirsit pentru actualul sistem financiar global, daca nu se intervine pentru sustinerea euro si rezolvarea crizei datoriilor.

In ultimele zile de mandat, presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, se ia cu miinile de cap: criza e sistemica, fara recapitalizare sistemul se prabuseste. Bancile nu-si mai imprumuta bani intre ele, fiecare temindu-se ca, in caz de prabusire, nu-si mai recupereaza banii.

Nouriel Roubini, profetul crizei, ne asigura ca recesiunea mondiala e sigura, problema este cit va fi de grava.

Fireste, am putea spicui si multe alte stiri in registru alarmist. De aici intrebarea: ce calcul ai avea ca opozitie sa arunci pe fereastra jumatate de miliard de euro acum, inaintea unui nou val al crizei, poate mai serios ca primul?

La ultima iesire publica, Mugur Isarescu atragea atentia asupra anului electoral si a tentatiei de a ignora constringerile bugetare in urma pornirilor populiste. Guvernatorul vorbea despre „memoria sociala fragila", care face posibila repetarea greselilor, in timp ce Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului, estima ca socul crizei datoriilor suverane ar putea sa creeze un public cu o memorie acuta a supraindatorarii statelor, la fel de puternica precum cea inregistrata in cazul hiperinflatiei din Germania, de dupa razboi. Aceasta va duce la nasterea  unui alt model politician. Croitoru estima aparitia noului public prin producerea unui fenomen de segregare inter-generationala, in care generatiile mai in virsta vor fi obligate sa cedeze drepturi pe care le considera adjudecate.

S-ar putea ca o miza a anilor urmatori sa fie formarea unui nucleu dur si activ al publicului alergic la sistemele asistentiale, la orice fel de pomeni, promisiuni de mariri de venituri peste ceea ce poate asigura economia si in afara oricarei recompense care nu presupune munca. Incurajarea acestei atitudini si generalizarea ei la nivel de cultura economica publica devin chestiuni de responsabilitate si constientizare civica. Campaniile electorale si sociale de dupa 1989 au fost marcate de teme precum „dreptate", „justitie", „adevar". Poate, in curind, vom mai avea unul: chibzuinta.