Dupa 9 decembrie

Lasati zgomotul si promisiunile de campanie, in cazul in care, din intamplare, v-au atras atentia. A doua zi dupa alegeri, pe 10 decembrie, cresterile de venituri si scaderile de contributii, in versiunile USL sau ARD, nu vor fi posibile. Guvernele USL, ARD-PNL-UDMR-PP-DD, PDL-PSD sau orice combinatie posibila, vor ajunge la ghilotina FMI, Comisiei Europene si a Bancii Mondiale. Semnalul transmis de reprezentantii FMI la Cotroceni, pe 14 noiembrie, in plina campanie electorala, suna amenintator: „In cadrul intrevederii, reprezentantii au afirmat ca Romania va trebui sa-si indeplineasca angajamentele existente pentru a putea incheia un nou acord, avand in vedere ca, in cadrul actualului program, mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit".

Mesajul FMI este transmis la numai cateva zile dupa ce, primii trei oameni in stat, guvernatorul BNR, presedintele si premierul, convenisera ca ar fi momentul unui nou acord cu FMI, dupa alegeri. Anuntul a venit in urma acelei intalniri surprinzatoare intre Traian Basescu si Victor Ponta, in care s-a jucat piesa coabitarii, simbolizand ingroparea securii razboiului de grija viitorului Romaniei. Cu alte cuvinte, „gata, ne-am invatat minte, este pace in Romania, am cazut de acord ca avem nevoie in continuare nevoie de voi". Mugur Isarescu nu a iesit in fata, alaturi de cei doi, dar a girat impacarea, schimbandu-si de altfel opinia despre necesitatea unui nou acord, pe care, in primavara, nu-l mai vedea util.

Ce are FMI de obiectat fata de ideea unui nou acord? Nu este o surpriza, Guvernul a ratat tintele asumate. Din cauza razboiului politic, nu avem management privat la companiile de stat, reformele din sanatate si educatie au ramas in suspensie. Dar Romania nu se astepta sa fie laudata, ci doar inteleasa. Cei trei, invocand noua realitate politica de dupa 9 decembrie, dar si posibilitatea unei coabitari, au plusat cu resetarea acordului cu FMI. Cu alte cuvinte, noi intelegeri, noi angajamente, dar pe alti bani. A fost momentul in care s-a auzit un „pas!" foarte apasat si nelinistitor, culmea dupa o vara in care dorinta Occidentului era reconcilierea politica interna, coabitarea stabila, sugerata prin vocea ambasadorului SUA.

De aici intrebarea: si daca o coabitare dupa 9 decembrie este insuficienta? Nu pentru linistea sufleteasca a romanilor, ci pentru stabilitatea economica si plasa financiara externa oferita Romaniei. Calmarea atmosferei politice nu reprezinta o garantie, ci doar conditie pentru aplicarea reformelor. Sprijinul financiar extern nu este un premiu oferit pentru ca politicienii nu-si mai arunca petarde in cap. Efectul oalelor sparte de politicieni nu se sterge cu pupaturi in grup in fata FMI. Cea mai mare problema dupa 9 decembrie nu este coabitarea, cat vointa de reforma.

Guvernul viitor are doua solutii: fie renunta la acorduri, ceea ce inseamna sinucidere, fie executa programul, fara cracnire, pentru rostogolirea datoriilor in conditii mai lejere. Lipsa unui nou acord cu FMI ar genera greutati financiare imense statului roman, obligandu-l la imprumuturi cu dobanzi impovaratoare. Prima consecinta a zburlirii FMI se vede deja, la cateva ore dupa mesajul FMI. Victor Ponta nu prea are cum sa mai creasca pensiile militarilor care au avut de suferit in urma recalcularii aplicate din 2010, asa cum promisese. Este doar inceputul unei liste lungi si fanteziste de promisiuni, imposibil de indeplinit. Suntem legati ombilical de FMI si, fara el, posibilitatea de a intra in default este una apreciabila. Dar, oarecum normal, aceste lucruri nu vor fi spuse pana la sfarsitul campaniei. Vise frumoase pana atunci!