Legea cui imparte

Sesiunea extraordinara care se desfasoara acum in Parlament a fost convocata pentru dezbaterea si adoptarea proiectului de lege a bugetului pe anul in curs. Nu se putea face acest lucru la sfarsitul anului trecut, din cauza alegerilor. Nu se puteau fixa alegerile mai devreme pentru ca mandatul parlamentar este batut in cuie: nu mai putin de 4 ani. Mai mult, da. Unde s-a mai vazut in Romania parlamentar care sa-si taie din luxul oferit de mandat pentru ca atator milioane de cetateni sa le fie, poate, un pic mai bine?

Despre buget, se stie, el reprezinta tendinta de a imparti cat mai judicios putinii bani care se aduna intr-o tara unde evaziunea fiscala si coruptia se resimt acut alaturi de situatia – unica probabil in lume – in care raportul dintre numarul angajatilor si cel al pensionarilor se mentine subunitar. Eforturile de a rasturna acest raport sunt practic nule, pe fondul incoerentei in guvernare manifestate in ultimii 23 de ani. Cei plecati in afara sunt bun plecati, iar parte dintre cei ramasi viseaza sa-i urmeze. Conditiile de viata, respectiv veniturile mici si serviciile publice nesatisfacatoare, sunt motivele pentru care destui romani aleg calea Vestului. Vreo strategie de aducere a lor inapoi? Niciuna!

Mai importanta este strategia de demarcare a drepturilor alesilor deasupra celor pe care le au muritorii de rand. Modificarea Statutului parlamentarilor este primul proiect asupra caruia s-au aplecat cu maxima atentie cei aproape 600 de membri proaspat alesi ai Legislativului. Astfel, ei nu au putut exclude complet arestarea, la solicitarea procurorilor. O eventuala asemenea cerere ramane sa fie confirmata sau respinsa in plenul Camerei din care face parte parlamentarul vizat. In caz de respingere, alesul a carui probitate morala este pusa la indoiala poate vota in continuare proiecte de lege – asa cum a facut senatorul PSD Catalin Voicu, judecat pentru fapte de coruptie, in legislatura trecuta. In schimb, Parchetul trebuie practic sa prezinte la Parlament aceleasi dovezi ca si unui judecator pentru obtinerea unui mandat de arestare. Cu alte cuvinte, Parlamentul se substituie din nou puterii judecatoresti.

Exista si situatii care au fost simplificate in noul statut, cum ar fi incetarea mandatului de parlamentar, dupa sesizarea Agentiei Nationale de Integritate. Cele trei cazuri de pe finalul legislaturii incheiate anul trecut, care au aratat cum pot pune parlamentarii bete in roate justitiei chiar si atunci cand exista hotarari definitive si irevocabile, au stat cu siguranta la baza modificarii. De acum inainte, alesul gasit incompatibil isi va pierde mandatul la data pronuntarii sentintei definitive de catre instanta. Asadar, parlamentarii nu mai trebuie sa confirme in plen hotararea judecatoreasca.

Modificarea Statutului nu a fost singura dorinta de mai bine a parlamentarilor. Ei au vizat si proiectul bugetului, initial cu o crestere a fondurilor de 15% la Camera Deputatilor si aproape 2% la Senat, in comparatie cu anul trecut. Ieri, sumele aprobate de fiecare din cele doua camere coborasera insa pana aproape de nivelul din 2012, in conditiile in care efectivul Legislativului a crescut cu un sfert. Cum cine imparte parte-si face, ramane de vazut daca cei 588 de parlamentari vor reusi sa se intinda cat le e plapuma. In definitiv, cum isi astern asa dorm, iar exemplele in acest sens nu lipsesc.