Pilula ecologica

Superioritatea de care vorbeste Lucian Blaga a facut ca, in disputa ce s-a dat intre om si animal, balanta sa se incline in favoarea omului; disputa data pentru dominatie teritoriala ghidata de tendinta de supravietuire. Omul vina pentru a minca. In zilele noastre, vinatoarea este perceputa tot mai mult ca un act gratuit de cruzime. Omul ar trebui sa poarte in el respectul pentru viu. Dincolo de disputele etice asupra vinatorii, pro sau contra, cert este faptul ca vinatoarea are adepti si reprezinta o sursa importanta de venit pentru organizatori. Printre vinatorii zilelor noastre gasim oameni politici, bancheri, dar si braconieri care ignora legea.

Romania detine, inca, cea mai mare suprafata de paduri naturale din Europa. Aceste paduri adapostesc o zestre cinegetica importanta: 6700 ursi ce reprezinta 50% din numarul total din Europa, 4000 lupi ce reprezinta 35% din numarul exemplarelor ce populeaza Europa, 2000 risi ce reprezinta 30% din numarul total ce populeaza Europa etc. Acest fond cinegetic bogat reprezinta potentiala prada a vinatorilor din tara cit si din strainatate. Strainii platesc 5000-7000 euro pentru a vina un urs brun. In 1989, existau 600 capre negre in Parcul National Muntii Rodnei. Pina in 2004 au fost braconate in majoritate.

Se vehiculeaza ideea ca numarul ursilor este mai mare decit cel optim. Sint cunoscute oamenilor episoadele ursilor gunoieri, dar ce-i fac pe ursi si pe celelalte animale sa-si paraseasca habitatul si sa vina in calea oamenilor ? Raspunsul e simplu: nevoia. Defrisarile masive au distrus caminul oferit de natura animalelor, lipsindu-le si de hrana. Oamenii au perceput aceasta penetrare a animalelor in habitatul uman ca o amenintare la adresa lor. In loc sa refaca ceea ce au distrus prin defrisari, pentru ca animalele sa aiba din nou adapost si hrana, au considerat ca vinatoarea lor este cea mai comoda cale de rezolvare. Ce este astazi vinatoarea si cine sint vinatorii? Ce-i motiveaza sa vineze? De o asemanare cu sportul nu poate fi vorba atita timp cit sint organizate partide planificate de vinatoare in tarcuri special amenajate unde animalele nu au prea mult spatiu de miscare iar vinatorii nu trebuie sa-si caute prada si nici sa o astepte prea mult.

Tinind cont ca acesti vinatori sau braconieri nu sint muritori de foame, nu ne ramine decit sa credem ca vinatoarea pentru ei este o metoda de recreere motivata de setea de singe, de suprematia asupra fiintelor slabe, nevinovate, lipsite de aparare. Cu fiecare glonte care atinge tinta dispare si pasul molcom al unui urs sau libertatea de miscare a unei pasari, agerimea unui iepure sau privirea blajina a unei caprioare. Oare acesti „oameni" care vineaza sau braconeaza au citit macar o singura data in viata poezia „Moartea Caprioarei"?