Cum poti pleca cel mai simplu cu o bursa in strainatate

Toate cele cinci universitati de stat din Iasi sint partenere in mai multe Proiecte Europene in cadrul Programului de Invatare pe tot parcursul vietii (LifeLong Learning Programme). Una dintre cele mai la indemina burse cu care studentii ieseni pot pleca sa studieze in alte tari ale Uniunii Europene, pe o perioada de 1-2 semestre, este LLP Erasmus, burse de studii ce pot varia intre 300 si 500 euro/luna.

Cu toate ca modul de aplicare si conditiile cerute sint simple, in general este cerut un dosar cu foaia matricola, un CV si o scrisoare de intentie/plan de studiu si eventual un interviu in limba engleza sau un certificat care sa ateste competentele lingvistice, studentii isi arata dezinteresul fata de astfel de oportunitati.

Motivele invocate de acestia sunt cel mai adesea cele legate de faptul ca vor studia intr-o alta limba (engleza, spaniola, italiana, portugheza etc.), iar daca nu-si vor lua toate examenele la universitatea gazda, acestia vor trebui sa dea inapoi bursa ce le-a fost acordata, asa cum reiese din contractul financiar incheiat inainte de plecare.

10 din 110

Cu toate ca Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" (UTI) a obtinut 110 burse, in urma parteneriatelor de studii cu universitati din Franta, Spania, Portugalia sau Germania, in primul semestru din anul universitar 2010-2011 vor pleca mai putin de 10 studenti. Explicatia gasita de cei de la UTI este reprezentata de faptul ca cei interesati prefera sa plece cu o bursa in al doilea semestru. De fapt, studentii de la UTI cred ca lor le este mult mai greu sa se acomodeze la o universitate din strainatate, si programul este foarte solicitant, comparativ cu cei care vin cu o mobilitate Erasmus la UTI. "Este nemaipomenit sa fii Erasmus in Iasi! La universitate, cea mai mica nota a fost 8, iar cel mai lung proiect a avut doar 10 pagini. Ca sa nu mai spun ca au fost cursuri unde nu a trebuit sa ma duc decit la sfirsitul semestrului", spune Nuno Santos, din Portugalia, student Erasmus la UTI semestrul trecut.

Pe de alta parte, "fiecare curs teoretic a avut si o parte practica. Intr-un semestru am facut mai mult decit sa vorbim despre branduri  si logouri celebre; am creat noi branduri si logouri si ne-am «jucat» de-a marile corporatii. Un inconvenient a fost faptul ca in Portugalia exista un alt sistem de notare, de la 1 la 20, iar profesorii nu au evaluat niciodata o lucrare cu o nota mai mare de 18",  a explicat Ilinca Draganescu, studenta a Universitatii "Al.I. Cuza" (UAIC), plecata semestrul trecut in Portugalia cu mobilitatea Erasmus.

Anual, la "Cuza" se ofera in jur de 300 de burse Erasmus pe primul semestru si 200 pe cel de-al doilea, in tari ca: Spania, Italia, Franta, Belgia, Norvegia sau Portugalia. "Se mai ofera si burse suplimentare, cu fonduri venite de la alte universitati unde nu sunt suficienti aplicanti. Avem tot timpul atit candidati selectati, cit si liste de rezerva", a declarat Madalina Cocea, purtator de cuvint al UAIC.

Si UPA e in sistem

Este posibil ca aceste fonduri suplimentare sa vina si de la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF), unde doar 39 de studenti vor pleca prin bursa Erasmus, la inceputul acestui an universitar. "Din 2005-2006 nu au mai fost mai multi de 30 care sa plece la universitatile cu care noi avem parteneriate. Sint peste 70 de locuri, dar nu se aplica pentru ele", a explicat Mihaela Sirota, de la Departamentul de Relatii Internationale, UMF. Interesul ridicat se manifesta asupra celor care vin pe cont propriu sa studieze medicina la Iasi, din tari ca Turcia, Iordania sau Libia, contra unei taxe lunare de 500 de euro.

Universitatea "Petre Andrei" (UPA) este printre putinele institutii particulare de invatamint superior din tara care a semnat "Charta Erasmus" in 2008. Cu toate acestea, studentii nu au aplicat inca pentru o astfel de bursa. Universitatea astepta sa-si clarifice statutul ca institutie, apoi sa se ocupe de oportunitatile studentilor de a pleca intr-un schimb de experienta la una dintre universitatile partenere.

"Dupa un razboi de 7 ani care a dus la destabilizare institutionala si dupa un intreg proces de reacreditare sau obtinerea acreditarii pe programele existente, cele mai multe demersuri in acest sens au fost facute de Liga studentilor", a declarat conferentiarul dr. Daniel Sandru, de la UPA.