Criminalistii – oamenii care merg in urma mortii

Desi sint imbracati mai intotdeauna civil, pot fi recunoscuti usor dupa dupa trusa lor, ca o valiza veche de campanie, de care nu se despart niciodata cind pleaca in misiune. Pentru ei, pentru criminalisti, nu exista crima perfecta, si cu atit mai mult, criminal desavirsit. Chiar daca este descoperit peste ani, cind colbul s-a asternut peste dosarul ingalbenit de timp, asasinul ajunge sa raspunda in fata legii pentru ca pe urmele lui porneste o echipa de oameni care rascolesc pamintul in cautarea dovezilor si a adevarului. Ei sint acei oameni care merg intotdeauna in urma mortii.
Cu un criminalist nu te intilnesti nu numai in cazuri extreme: crime, violuri, tilharii, dar si in accidente soldate cu victime sau chiar furturi marunte. In judetul Bacau, ne spune maiorul Eugen Goldan, seful Serviciului, lucreaza 25 de politisti, dintre care doar patru sint ofiteri. "Toti specialisti, ne asigura maiorul, insa efectivul este doar la jumatate din necesar". Ca si cum asta nu ar fi de ajuns, dotarea celor care sint vioara intii in concertul numit dovedirea infractiunilor este sub orice critica. Aparatura este veche de peste o jumatate de secol si din acest motiv se apeleaza la zeci de artificii, insa fara ca proba sa fie distrusa. "Daca nu faci aceasta munca cu pasiune, totul se duce de ripa. Trebuie sa ai psihicul tare, pentru ca ai parte de infractori deosebit de periculosi, dar mai ales de cadavre de diferite feluri, de la cele "calde", la cele descompuse, mutilate, sau instare de putrefactie. De aceea, aceasta meserie este specifica barbatilor", mai spune maiorul Goldan. Singurele"elemente" din dotarea criminalistilor bacauani care aduc cu secolul in care traim este un calculator performant, cu imprimanta, care a fost cumparat insa din banii cadrelor, si poligraful, sau "detectorul de minciuni", unul din singurele in functiune din toate judetele Moldovei, si la care lucreaza psihologul Ioan Tanase. In rest, aparate foto care au depasit demult virsta pensionarii, si alte ustensile, indispensabile, care sint "cirpite din mers. Cu toata dotarea precara, in toti acesti ani, Bacaul este unul dintre putinele judete din tara pentru care Laboratorul de expertixa din IGP nu a infirmat nici o solutie pusa de specialistii bacauani. "Munca de criminalist nu se face de unul singur. Este nevoie de o echipa de specialisti care include ofiteri de politie din judiciar, criminalistica, cercetare penala, medici legisti, coordonati de un procuror criminalist, care trebuie sa puna cap la cap toate probele si informatiile din care sa rezulte identificarea infractorilor. Munca de criminalist nu se desfasoara dupa un program si nu exista un orar anume", spune maiorul Goldan.
Ovidiu Neicutescu este capitan, expert criminalist, si lucreaza la Bacau de opt ani, de la terminarea facultatii. In opinia sa, criminalistica este "cenusareasa" politiei, sau batalionul disciplinar, loc de care toata lumea fuge. Din acest motiv, aici ramin doar cei care sint facuti sa fie criminalisti. "Pentru a forma un criminalist sint necesari ani buni de pregatire:numai pentru un subofiter – cam patru, cinci. Sint foarte putini cei care opteaza pentru aceasta specializare, care necesita cunostinte din toate domeniile muncii de politie si munca de teren. Noi putem sa lucram si la circulatie, si la cercetari penale, si la judiciar, insa cei de aici nu prea pot sa ne faca munca noastra", spune capitanul Neicutescu. El isi aduce aminte ca a participat la un congres, la Budapesta, la care erau invitati agenti CIA si FBI. "La inceput ne-au privit ca pe niste maimute, dar dupa ce s-au convins ce putem sa realizam, cu aparatura noastra modesta, au ramas impresionati. Ei aveau salariul pe o luna, cit cistigam noi intr-o singura zi".
In viata de criminalist, cazurile deosebite nu au cum sa lipseasca. Si nici riscurile. Acum citiva ani, de exemplu, maiorul Goldan, pe atunci capitan, s-a ales cu timpanul spart dupa un test balistic, in care incerca o arma confectionata artizanal. Cit priveste cazurile mai deosebite solutionate, unul singur le-a ramas in amintire criminalistilor. " Era inainte de 89, undeva intr-o comuna-nu mai tin minte care. Am fost chemati sa recoltam probele de la un caz de sinucidere, cu o femeie de vreo 70 de ani, care se spinzurase. Ne-am facut treaba, si la studierea cadavrului am observat ca mina femeii, intre degetul aratator si cel inelar, era pur si simplu despicata recent. Cum ar fi fost imposibil sa se mai spinzure dupa o asemenea durere. am cautat in jur si am observat urme de singe si de carne pe o galeata de tabla, plina pe jumatate cu graunte. Am reexaminat din nou cadavrul, si am gasit fire de par sub unghia femeii, care s-a dovedit ca nu-i apartin. Dupa ce am demonstrat ca este vorba despre omor, restul a fost treaba celor judiciar. Ei l-au gasit pe criminal ca fiind nepotul batrinei, care in prima faza o impinsese, femeia a cazut inconstienta si s-a lovit la mina. Crezind ca batrina murise, el a spinzurat-o inscenind o sinucidere".
Si in acest caz, ca in multe altele, recoltarea probelor este cea mai meticuloasa si mai precisa operatiune. "Trebuie sa masori de zece ori, si sa tai o singura data", spun politistii. La cercetarea la fata locului, urmele sint scoase in evidenta cu un praf special, fotografiate, dupa care se ridica cu o folie speciala. Deoarece aceste folii sint in numar redus, pentru ca sint scumpe, criminalistii apeleaza nu de putine ori la scotch normal. Pentru ca proba sa nu se piarda prin aceasta improvizatie trebuie sa ai "ochi de vultur", de care politistii bacauani de la criminalistica nu duc lipsa.
(Florin CRACIUN)