Caută 
6 MIN
Complexul de Servicii Comunitare nr. 5 Comanesti este cea mai
mare unitate de protectie a copilului din judetul Bacau. Dupa
reorganizarea, comasarea sau inchiderea unor centre din aceasta
zona a judetului, unitatea de la Comanesti a ajuns sa ocroteasca
nu mai putin de 253 de copii, cei mai multi dintre ei elevi de scoala.
De aproximativ o luna, Complexul de Servicii Comunitare din
Comanesti a intrat in datorii, din cauza ca nu mai are nici un leu in
cont. „Toate aprovizionarile pe care le-am facut cu prilejul
deschiderii anului scolar pentru rechizite, o parte din echipament
sau alte obiecte strict necesare au fost pe datorie. Avem facturi
neachitate la utilitati, la furnizorii de medicamente si, ce este cel
mai dureros, la furnizorii de alimente. In total, pentru a ne putea
permite sa facem si aprovizionarea de toamna, ar trebui sa ne intre
in cont, sa stingem toate facturile restante, aproape un miliard de
lei”, ne-a declarat unul dintre salariatii Complexului de Servicii
Comunitare 5 Comanesti. Angajatii celei mai mari unitati de
protectie a copilului din judet spun ca, cel putin deocamdata, copiii
aflati in grija statului nu au de suferit din cauza lipsei banilor,
intrucit unitatea mai poate sa se aprovizioneze pe datorie. Dar
daca acest centru nu va primi in cel mai scurt timp banii necesari,
se va putea vorbi de un adevarat dezastru. Si asta deoarece
firmele care au acceptat sa dea alimente fara bani au fost de acord
cu acest sistem numai pentru inca trei saptamini. „Daca pina pe 5
octombrie nu vom primi bani sa achitam facturile la furnizorii de
alimente, nu vom mai avea ce sa le dam de mincare la copii,
pentru ca nimeni nu mai este dispus sa ne dea produse pe
datorie”, spun contabilii de la Comanesti.
40 de miliarde mai putin decit are nevoie Protectia Copilului
Situatia Complexului de Servicii Comunitare de la Comanesti nu
este singulara. Toate institutiile de ocrotire a copiilor din judet se
confrunta cu aceeasi criza financiara fara precedent. Problema
principala pleaca de la faptul ca, la inceputul acestui an bugetar,
Directia Generala pentru Protectia Copilului (DGPC) Bacau nu a
primit decit ceva mai mult de jumatate din suma solicitata pentru
acoperirea cheltuielilor legate de ingrijirea copiilor aflati in
institutiile statului. In loc de 127 de miliarde, cit a solicitat de la
finantatori, DGPC a primit pentru anul bugetar in curs doar 87 de
miliarde de lei. Iar lipsa celor 40 de miliarde de lei se resimte
acum din plin. Toti banii alocati pentru acest an s-au terminat, desi
sintem abia in luna septembrie. Acum, toate centrele de
plasament isi desfasoara activitatea achizitionind produse fara sa
le plateasca. Va veni insa ziua scadentei, iar bani nu prea sint.
„Datoria acumulata de unitatile din subordine se ridica la aproape
trei miliarde de lei. In prezent, achizitiile se fac datorita bunavointei
furnizorilor, cu care sintem in relatii vechi de colaborare si care
stiu ca, in final, isi vor primi banii”, spune Sorin Brasoveanu,
directorul DGPC Bacau.
Dupa ce au vazut ca suma primita pentru acest an este ceva mai
mare de jumatate din cit ar trebui, sefii sistemului de protectie a
copilului din judet au primit asigurari ca diferenta de bani va fi
primita la rectificarea de buget. Numai ca nici recenta reimpartire a
fondurilor nu a fost mai avantajoasa pentru copiii aflati in grija
statului. DGPC a primit 6 miliarde de lei din bugetul de stat si
exista promisiuni ca si Consiliul Judetean ar mai da inca 12
miliarde, din propriile fonduri. Adica, in total, 18 miliarde de lei, in
conditiile in care pina la sfirsitul anului ar mai trebui 45 de miliarde
de lei pentru ca micutii sa aiba ce minca, dormitoarele sa fie
incalzite, iar salariatii sa isi primeasca banii.
Ramine de vazut daca sefii Consiliului Judetean isi vor putea
onora promisiunile. Cu siguranta ca daca ar fi avut banii ceruti de
Protectia Copilului, Consiliul Judetean, de unde vine cea mai mare
parte a finantarii pentru centrele de plasament, ar fi alocat sumele
solicitate inca din ianuarie. Nu le-a avut, asa ca a dat cu 40 de
miliarde de lei mai putin. Pe ce se bazeaza sefii CJ cind spun ca ei
vor mai aloca inca 12 miliarde de lei in viitorul apropiat, nu putem
sti. Stim insa ca la rectificarea de buget din aceasta toamna,
judetului nostru i-au fost repartizate doar 36,4 miliarde de lei. Din
aceasta suma de mizerie, doar 7,3 miliarde de lei vor merge la CJ
pentru nevoile proprii. E greu de crezut ca institutia va directiona
intreaga suma catre Directia pentru Protectia Copilului. Si, chiar
daca ar fi asa, tot i-ar mai trebui inca cinci miliarde, ca sa se
ajunga la cele 12 promise.
Situatie fara iesire
In ciuda situatiei aproape fara iesire, sefii sistemului de protectie a
copilului dau asigurari ca micutii aflati in grija statului nu au in
prezent de suferit din cauza lipsei lichiditatilor din cont. „Mincarea
le este asigurata copiilor, chiar daca nu sint bani. Unitatile se
aprovizioneaza pe datorie. Probleme vor aparea in momentul in
care firmele nu vor mai accepta sa dea produse fara sa li se
plateasca facturile restante. Va trebui sa cautam alti furnizori, desi
nu este deloc usor ca, in prag de toamna si fara bani, sa ii gasim”,
continua Sorin Brasoveanu. Cit priveste situatia celor aproximativ
1.200 de salariati din sistem, acestia vor resimti efectele crizei din
sistem abia pe 20 septembrie, cind ar trebui sa ridice de la casierii
avansul lunii septembrie.
Criza prin care trece sistemul de protectie a copilului nu reprezinta
o noutate pentru nimeni, in conditiile in care de citiva ani, in
fiecare toamna, centrele de plasament si salariatii din sistem
trebuie sa faca fata unei crize financiare. Sefii DGPC spun ca, pina
la sfirsitul anului, situatia se va rezolva si ca ordonatorii de credite
vor gasi resurse financiare pentru a le asigura celor aproape 1.000
de copii institutionalizati conditiile minime de trai. Deocamdata,
acestia supravietuiesc datorita ingaduintei investitirilor privati care
au inteles sa le asigure centrelor de plasament aprovizionarea cu
alimente, chiar daca unitatile nu platesc. Nu se stie, insa, pina cind
patronii vor mai accepta sa crediteze hrana copiilor aflati in grija
statului.
E foarte simplu sa mizezi pe bunavointa unor furnizori, care,
probabil, spera ca fiind vorba de o institutie de stat banii vor veni
cu siguranta, chiar si daca cu mare intirziere. Dar nici unul dintre
cei care se ocupa de soarta orfanilor din centre nu pare sa aiba
raspuns la intrebarea «si daca de miine firmele nu le mai dau
nimic?» Bine ar fi sa nu se intimple asa, fiindca, pina la urma, la
mijloc sint niste copiii nevinovati. Care nu sint de vina ca niste
adulti fara suflet i-au facut si s-au lepadat de ei. Nu e nici vina celor
care s-au procopsit cu ei, in centre de plasament. Insa e de
datoria acestora ca, daca i-au luat in grija, cu voie sau nu, sa le
asigure un trai decent, fie si doar pina la majorat. Iar acum, in
situatia actuala, cind centrele sint descoperite complet, dupa cum
o recunosc chiar functionarii de aici, poate fi vorba de orice, numai
de siguranta unui trai decent nu.
Protectia Copilului pune embargou la informatii
Plecind tocmai de la aceasta situatie grea care exista, am incercat
ieri sa discutam cu patronii citorva firme din oras care dau
alimente pe datorie la centrele de plasament. Practic, am dorit sa
aflam punctul acestora de vedere: pina cind mai sint dispusi sa
crediteze un sistem pagubos, daca au un termen limita pina cind
vor da alimente pentru cei mici si cind spera sa-si primeasca banii.
N-am reusit insa sa ajungem la ei, fiindca reprezentantii Directiei
Generale de Protectie a Copilului Bacau au ajuns sa pazeasca ca
pe sfintele moaste furnizorii de alimente. Contactat telefonic, Florin
Cretu, purtatorul de cuvint al DGPC Bacau, a refuzat sa ne spuna
numele firmelor cu care DGPC are incheiate contracte, sustinind
ca acestea sint secrete. „Nu putem spune numele firmelor,
pentru ca Protectia Copilului este oarecum favorizata din acest
punct de vedere. Sintem singura institutie din oras la care
societatile mai accepta sa dea pe datorie. Daca dam numele
firmelor, o sa vrea si alte centre sa primeasca aceleasi favoruri, iar
firmele s-ar putea sa se razgindeasca in privinta noastra”, explica
Florin Cretu motivul pentru care firmele sint tinute in secret.
(Costinela BREAHNA)
