Muzeul din cizmarie

In Buhusi, pe strada Nicolae Balcescu, cine arunca o privire, de pe trotuar, la parterul blocului nr. 6, va avea impresia ca a descoperit un muzeu etnografic. In acest spatiu este insa numai un atelier de cizmarie in care lucreaza cel mai cautat cizmar al tirgului, Vasile Damian. Buhusenii, ignorind ce scrie pe firma – "Cizmarie. La Mihai" – vorbesc despre … muzeul din cizmarie. Pe peretii atelierului, Vasile Damian a expus o veritabila colectie de prosoape artizanale vechi, lampi si felinare, farfurii de ceramica, ulcele, linguri artizanale, cornuri de vinatoare, trofee de cerbi s.a.
Cele mai valoroase exponate sint, fara indoiala, prosoapele de nunta si botez, unele fiind vechi de peste o suta de ani. "Inainte de 1989, pe o pereche de stergare am avut o oferta foarte tentanta: valoarea unei Dacii. Nu le-am vindut pentru ca eu sint colectionar, nu fac afaceri cu asa ceva. Va-nchipuiti ca, din motive lesne de inteles, aceste prosoape nici nu sint expuse aici", ne-a spus Damian. Confectionate pe tesatura de in, prosoapele sint din zona etnografica Bacau-Neamt. Pe multe dintre ele sint scrise numele fericitilor miri sau nou nascuti, numele creatorului si anul cind au fost lucrate. Motivele folclorice sint autentice.
O lampa de mina are o vechime de peste o suta de ani. Aceeasi vechime, pare sa aiba si unul dintre cornii de vinatoare. Toate obiectele au fost cumparate. "Prin satele mai indepartate, prin grajduri si poduri se afla adevarate comori", ne-a spus colectionarul. Vasile Damian lucreaza intr-un spatiu care apartine Cooperativei "Uniunea Mestesugarilor", dar nu are cele 150 milioane de lei necesare pentru cumpararea spatiului. Daca ar vinde citeva dintre obiectele din colectie ar face rost de suma, dar tine mai mult la colectie decit la un banal interior.
In tinerete a sculptat in lemn. Obiectele realizate au fost vindute si in strainatate. Acum traieste numai din repararea incaltarilor. Psiholog fiind a ajuns sa-i cunoasca pe buhuseni dupa incaltamintea purtata si reparata. Ii stie cit sint de bogati sau saraci, de chivernisiti sau de risipitori. Pantofii, cizmele, bocancii spun multe de spre viata unui om. Vasile Damian nu divulga insa nume, "profiluri". Secret de serviciu. Clientii intra cu mare respect in atelierul sau … muzeu. Simt, aici, unde ar trebui sa duhneasca a piele imbicsita, o atmosfera speciala. E atita ordine si curatenie, incit parca, intimplator, intr-un muzeu a fost amenajat si un atelier de cizmarie. "O ora pe zi ma ocup de curatenia din acest spatiu. Ii simt pe oameni ca respecta modul in care ii primesc si ma simt obligat fata de ei", incheie Damian. (Ion FERCU)