Caută 
4 MIN
Expropriatii din timpul regimului comunist care au detinut bunuri pe teritoriul Botosaniului solicita acordarea de despagubiri in valoare totala de 2.130 miliarde lei. Uriasa suma reprezinta bugetul intregului judet pe doi ani de zile, iar inapoierea ei cash ar paraliza activitatea Botosaniului la toate nivelele.
Pina in momentul de fata la prefectura au depus asemenea notificari un numar de 1.441 persoane. Institutia care reprezinta guvernul in teritoriu a receptionat solicitari de acordare a unor despagubiri din Canada, Statele Unite ale Americii, Germania sau Israel. De altfel, doar jumatate dintre acestea apartin unor cetateni cu domiciliul in judetul Botosani, restul provenind de la oameni care locuiesc in alte judete sau in alte tari. Intre altele, se cere restituirea in natura sau acordarea in schimb a unor bani pentru cladirile sau terenurile Muzeului de Etnografie, Sanatoriului de la Guranda, Pichetului de graniceri de la Oroftiana, Directiei pentru Protectia Copilului, bucatariei si spalatoriei Spitalului Judetean, filialei judetene a Bancii Comerciale Romane si chiar pentru locul unde se afla lacul de acumulare de la Negreni. Astfel a rezultat o valoare totala a despagubirilor de 2.130 miliarde lei, bani care ar asigura functionarea intregii administratii publice locale fara probleme timp de doi ani de zile. Cu alte cuvinte, cu toti acesti bani s-ar plati salariile timp de aproape 24 de luni la cei aproximativ 1.100 de functionari din Consiliul Judetean si din cele 72 de primarii, s-ar asfalta zeci de kilometri de drumuri, s-ar asigura protectia celor peste 1.000 de copiii din centrele de plasament, s-ar da caldura, s-ar salubriza si s-ar asigura transportul in comun in toate orasele sau, s-ar putea da salarii la Termica timp de 35 de ani.
Acumularea unei asemenea sume este cauzata in principal de unele lacune ale legii 10/2001 care conduc la marirea continua a numarului de notificari si a valorii acestora. In primul rind expropriatii depun la dosar propria estimare a valorii imobilului, fara a fi nevoiti sa recurga la un evaluator autorizat. Apoi, legea nu instituie o bariera privind gradul de rudenie pentru care se pot depune notificari, lucru care permite unor neamuri foarte indepartate sa depuna notificari, in final vinovati fiind chiar solicitantii care nu cunosc exact prevederile legale. Multe dintre valorile aproximate de expropriati sint exagerate, fiind consemnat un caz in care comisia infiintata pe linga prefectura pentru aplicarea unitara a legii a scazut de la un miliard la doar 180 milioane lei valoarea bunurilor solicitate de un botosanean. "Oamenii cred ca se dau despagubiri banesti pentru orice imobil, dar acestea se pot acorda doar pentru imobilele cu destinatie de locuinta care au fost preluate abuziv de stat. Fac exceptie insa imobilele preluate prin expropriere pentru institutii si utilitati publice, in acest caz oamenii primind actiuni tranzactionate pe piata de capital sau titluri de valoare nominala ce pot fi rascumparate", explica Violeta Iacob, sef serviciu resurse umane si probleme speciale in cadrul prefecturii.
Solicitarea cea mai mare depusa la prefectura este semnata de o familie din capitala care doreste sa i se acorde despagubiri in valoare de 15 miliarde lei, bucurestenii afirmind ca sint mostenitorii unui fost locuitor al Botosaniului care a detinut terenuri si case in zona unde acum se afla sediul BCR, magazinul Romarta si blocurile de peste drum aflate inca in constructie. Sansele ca acestia si ca toti ceilalti expropriati sa primeasca sumele solicitate sint greu de precizat la aceasta data, sigur fiind ca nici timp de un deceniu nu s-ar putea acorda banii din veniturile proprii ale bugetelor locale. "Ministerul de Finante si Autoritatea Nationala care se ocupa de aplicarea unitara a legii 10/2001 vor stabili modul si posibilitatea de acordare a despagubirilor si, eventual, plafonarea cuantumului acestora", mai spune Violeta Iacob.
La rindul sau primaria a receptionat un numar de cinci notificari de la cetateni din patru tari, spre deosebire de prefectura unde au fost depuse solicitari pentru inapoierea bunurilor si nu pentru acordarea de despagubiri. Cea mai exotica cerere apartine lui Robert Sanford, cetatean al SUA care vrea sa i se inapoieze o fabrica de untdelemn si trei imobile de pe strazile Sfintul Ilie si Alba Iulia, care nu mai exista acum in Botosani si din Calea Nationala. Primaria a inapoiat deja pina in momentul de fata 20 de imobile. "Daca dosarele sint complete, iar imobilele exista, acestea se pot inapoia. Daca expropriatul a primit bani la data la care i s-a luat imobilul, el trebuie insa sa depuna respectiva suma de bani actualizata cu rata inflatiei", afirma Claudia Cical, consilier juridic in cadrul serviciului patrimoniu al primariei. Notificarea cu valoarea cea mai mare depusa la primarie este de cinci miliarde lei si vizeaza returnarea imobilului si a terenului unde este amplasat sediul Directiei pentru Protectia Copilului. Termenul limita de depunere a notificarilor este 14 februarie 2002. (Sergiu BALASCAU)
