Mita in punga de plastic

Primul termen al procesului "Afacerii buletinelor de vot", care s-a aflat ieri, pe rolul instantei de judecata a Tribunalului Botosani, a fost un adevarat razboi al declaratiilor, audierile scotind la lumina o serie de aspecte care nu au fost cunoscute pe parcursul anchetei. Alexandru Simionovici, fost prefect al judetului in perioada 1996-2000, si Mihai Grigoriu, fost director al Directiei de fond funciar, au incercat sa demonstreze, pe parcursul interogatoriului, implicarea sau neimplicarea in aceasta afacere. Procesul a inceput in jurul orei 10,30, iar primul citat la bara pentru a fi audiat a fost Mihai Grigoriu, trimis in judecata sub acuzatia de complicitate la luare de mita. Adus sub escorta de la Penitenciarul Botosani, Grigoriu a aparut imbracat in hainele de detinut si cu catuse la miini. Inca de la bun inceput, fostul director al Prefecturii a incercat sa demonstreze ca, prin pozitia si functia avuta anul trecut, el nu a fost decit un simplu angajat si un simplu executor de ordine.
Din cite a relatat Grigoriu a rezultat ca inainte de perfectarea contractului intre Prefectura si tipografia "TIPO Erypan", a fost vehiculat un comision de 12% din cuantumul contractului care ar fi urmat sa revina Prefecturii, scopul acestor bani nefiind inca bine definit. Imediat dupa semnarea contractului, cei doi administratori ai tipografiei au solicitat un avans de 30% din valoarea contractului, avans care a fost achitat in suma de 1,428 miliarde lei, dupa care un sir lung de sacose a luat drumul Prefecturii. "Dupa desemnarea tipografiei, am fost rugat sa-i chem la Prefectura pe cei doi administratori ai acesteia. Discutiile au fost purtate de prefect si, din cite imi aduc aminte, domnul Pantelimon Murgu. Dupa ce acestia au plecat, domnul prefect mi-a atras atentia sa le reamintesc ca in acest gen de activitati trebuie sa plateasca un procent de 12%.(…). La 16 mai 2000, ma aflam la sediul tipografiei, in biroul comisiei tehnice, cind a aparut Pantelimon Murgu, unul dintre administratori, care mi-a solicitat cheia de la masina. "Am pregatit ceva pentru sefu’", au fost cuvintele lui Pantelimon Murgu. I-am dat cheile, iar, cind am plecat de la tipografie, am vazut in portbagajul masinii o sacosa plina cu bani pe care nu i-am numarat, dar despre care Pantelimon Murgu a spus ca ar fi vorba de vreo 60 de milioane de lei. Cind am ajuns la Prefectura, am trecut pe la Biroul Electoral Judetean dupa care am coborit din nou la masina, am luat sacosa, si am intrat in cabinetul prefectului unde am lasat-o la picioarele scaunului pe care statea acesta", a povestit Mihai Grigoriu.
Acesta a fost primul transport, pentru ca, din cite isi aduce aminte Grigoriu, in total au fost 6- 7 sacose de acest gen, toate din plastic, pline cu bancnote. Desi a facut parte din Comisia tehnica pentru organizarea alegerilor locale din 2000 si s-a ocupat direct de activitatea de tiparire a buletinelor de vot, Mihai Grigoriu nu si-a putut aduce aminte de valoarea contractului semnat cu "TIPO Erypan", nici de banii platiti efectiv pentru buletinele de vot si nici ce anume a reprezentat acel comision care a fost returnat catre Prefectura.
Nici audierea fostului prefect, Alexandru Simionovici, trimis in judecata pentru luare de mita, fals in declaratii, evaziune fiscala si instigare la fals, care a inceput in jurul orei 12,30, nu a lamurit ce anume s-a intimplat cu cele 700 de milioane de lei pe care cei doi administratori ai TIPO Erypan, Pantelimon Murgu si Sorin Honceriu, sustin ca au returnat-o catre Prefectura, prin intermediul lui Mihai Grigoriu. Timp de aproape doua ore si jumatate, Simionovici a fost interogat punctual, pe baza declaratiilor date de martori. Fostul prefect a respins toate acuzatiile care i se aduc, inclusiv ca ar fi stabilit un comision sau ca ar fi primit sacosele cu bani, el invocind faptul ca toate operatiunile tehnice au fost efectuate de ceilalti membri ai comisiei. Marea rasturnare de situatiii s-a produs chiar in finalul audierii lui Simionovici, cind fostul prefect a contraatacat. "Consider ca tragerea mea la raspundere penala pentru luare de mita este urmare a faptului ca, mai multi salariati din cadrul Prefecturii si cei doi administratori de la "TYPO Erypan" se fac vinovati de incalcarea flagranta a atributiilor de serviciu si, pentru a ascunde savirsirea de catre acestia a unei infractiuni, respectiv de abuz in serviciu, au recurs la aceste manevre urmarind tragerea mea la raspundere penala", a declarat Simionovici fara a nominaliza vreo persoana.
A urmat audierea celor doi administratori de la TIPO Erypan, Pantelimon Murgu si Sorin Honceriu. "Imediat dupa perfectarea conditiilor in care urmau sa fie realizate buletinele de vot, la tipografie a venit Mihai Grigoriu, care ne-a spus ca trebuie sa achitam un comision de 12%. Nu am inteles pentru ce trebuie sa platim acesti bani, si, odata cu plata avansului de 30% din valoarea contractului, am inceput sa returnam o parte din sume. Din cite imi aduc aminte, au fost 7- 8 transe de bani care au fost trimise, de fiecare data, prin Mihai Grigoriu. Cind primeam banii in cont, scoteam o parte din ei. O parte din avans am restituit-o chiar in acea zi, iar, pentru ca banca nu ne permitea sa scoatem sume mari de bani, scoteam in mai multe transe si plateam dupa a doua sau a treia zi. Ne-am inchipuit ca asa se obisnuieste", a declarat Pantelimon Murgu. Tot ieri, instanta urma sa audieze inca patru angajati ai Prefecturii, citati in calitate de martori si magistratii urmau sa ia in discutie posibilitatea prelungirii mandatelor de arestare avind in vedere ca acestea au expirat pe 13 decembrie. Despre modul in care s-a derulat cea de a doua parte a procesului, vom reveni in numerele viitoare. Pentru elucidarea "Afacerii buletinelor de vot" va fi nevoie de mult mai multe termene pe parcursul carora vor fi audiate zeci de persoane, de la angajati ai Prefecturii, pina la soferi si directori de societati. (Sebastian GHEORGHIU)
$ Spitalul din Saveni ofera bolnavilor multa compasiune
Bolnavii internati aici vin cu medicamente de acasa. Masa lor este formata din varza si cartofi.
Situatia grea in care se zbat spitalele orasenesti a devenit de notorietate. Lipsa banilor face ca de pacientii sa nu se aleaga decit cu multa compasiune din partea cadrelor medicale. In aceasta situatie se afla Spitalul Orasenesc Saveni, la care situatia a devenit critica. Cu greu mai poti spune spital unui loc unde vii sa te tratezi, insa nu primesti decit o banala aspirina, stai in frig si risti sa te imbolnavesti si mai tare, iar ca mincare nu primesti decit varza si cartofi. Lipsa acuta de bani a facut ca spitalul sa mai aiba in stoc doar medicamente in valoare de 15 milioane de lei. Daca ne gindim ca o cutie de antibiotice trece de 100.000 de lei, putem spune ca medicamentele pentru cei 100 de bolnavi care erau internati ieri incap in 2 pungi de plasic. Ceea ce este mai grav este ca lipsesc tocmai medicamentele de baza, astfel incit medicii sint nevoiti sa improvizeze scheme de tratament. Bolnavii trebuie sa vina cu medicamentele de acasa, fiind nevoiti sa scoata sume frumoase din buzunar pentru a se trata. Si seringile au lipsit cu desavirsire, fiind procurate tot de catre bolnavi, insa spitalul a reusit cu efoturi disperate sa acopere lipsa. Deoarece combustibilul lichid usor s-a terminat, saloanele au devenit adevarate "ghetarii", pacientii fiind nevoiti sa doarma imbracati si cu un morman de paturi peste ei. Pentru a nu "degera", bolnavii isi aduc de acasa resouri sau aeroterme, insa si asa frigul este stapin peste saloane. Ca si cum nu ar fi suficient, bolnavii risca sa moara de foame daca nu vin cu mincarea de acasa. De un an de zile nu s-a mai reusit achizitionarea de carne, iar meniul zilnic este compus din ceai, catofi si varza, preparate cit mai divers pentru a nu provoca repulsie bolnavilor. "Spitalul are un buget de circa 850 de milioane lunar, din care aproape 670 de milioane se duc pentru salariile angajatilor, cu toate ca acesta este sub normativele in vigoare. Din ceea ce ramine, 100 de milioane cheltuim cu combustibilul lichid. Imaginati-va ca ramin doar circa 90 de milioane pentru a achizitiona medicamente sau alimente bolnavilor. Deci nu este vorba de gestiune defectuoasa asa cum cred cei de la Casa Judeteana a Asigurarilor de Sanatate", a declarat asistentul Octavian Dumitru, liderul filialei judetene "Sanitas". Conducerea CJASS afirma ca si-a respectat obligatiile fata de spital, neavind nici un fel de datorie la plata serviciilor medicale. Situatia grea va fi adusa la cunostinta si factorilor de decizie locali. (Lucian SIMINIUC)