Paminturile Botosaniului nu pot fi oprite s-o ia la vale

O buna parte a judetului risca sa se transforme in citiva ani intr-un tinut mlastinos. Din cauza alternantei perioadelor de seceta cu cele de precipitatii abundente, dar si a interventiei necontrolate a omului, mii de hectare din teritoriul Botosaniului sint afectate de alunecari de teren. Dincolo de situatia dificila a persoanelor care locuiesc in aceste parti ale judetului si care trebuie sa se mute in unele cazuri la kilometri departare de respectiva zona, cu toate cheltuielile de rigoare, grav este faptul ca alunecarile nu pot fi deocamdata oprite. Si aceasta nu din cauze tehnice, ci pentru ca sumele necesare prevenirii fenomenului si stabilizarii zonelor deja afectate sint imense.
Un procent de 5% din suprafata totala a judetului. Cartiere mari din municipiile Botosani (Parcul Tineretului, Cornisa, Grivita, Imparat Traian) si Dorohoi (str.Victoria), la care se adauga localitatile Ungureni, Draguseni, Broscauti, Hlipiceni, Flaminzi, Pomirla, Hiliseu-Horia si Rachiti se confrunta de ani de zile cu aceasta problema. Desi toata lumea este convinsa de gravitatea chestiunii, pina in prezent nu s-a intreprins aproape nimic concret macar pentru prevenirea producerii fenomenului ca sa nu mai vorbim de consolidarea zonelor deja afectate. "In unele zone se impune o expertiza geotehnica, lucru care implica insa multi bani. Concluziile acestei expertize ar puncta cauzele care determina alunecarile. In baza acestor concluzii se pot da solutii pentru consolidare. Costul unei consolidari este insa enorm pentru ca pamintul nu poate fi stapinit dupa cum vrem noi", ne declara Eugen Enasescu, directorul Inspectoratului Teritorial in Constructii (ITC). O expertiza poate fi comandata de catre institutii din cadrul administratiei publice locale, aceasta presupunind efectuarea unor foraje la suprafata, la adincime, precum si o analiza a solului. ITC nu are atributiuni in prevenirea alunecarilor de pamint astfel incit, in aceasta problema, singurul rol al Inspectiei este unul preponderent consultativ. "Noi nu putem decit sa identificam zonele si sa dispunem masuri. Inspectia nu are baza legala prin care sa amendeze o institutie din administratie pentru ca nu a comandat o expertiza", mai spune Enasescu. Astfel, desi cunoaste problema si poate cere luarea unor masuri Inspectoratul Teritorial in Constructii nu are mijloace de a constringe primariile, Consiliul Judetean sau Prefectura, sa ia masuri.
La rindul lor, institutiile din cadrul administratiei publice locale, desi cunosc problema, nu actioneaza pentru ca nu au resursele financiare necesare. "Stabilizarea unor zone presupune mai multe cheltuieli. In primul rind se are in vedere expertizarea locurilor afectate prin studii geotehnice care sa afle cauzele producerii fenomenului si sa identifice exact masurile ce pot fi luate pentru stabilizarea sau macar limitarea fenomenului. In final sint necesari bani pentru efectuarea lucrarilor. Acestea presupun insa investitii enorme care nu pot fi sustinute le nivelul bugetelor locale, stiindu-se ca posibilitatile financiare ale primariilor sint reduse, in multe cazuri cheltuielile fiind limitate la plata salariilor si a ajutoarelor sociale", afirma Samoil Cirlan, directorul directiei servicii publice descentralizate din cadrul prefecturii.
Data fiind inexistenta fondurilor necesare, la nivelul intregului judet nici nu s-a realizat un program macro care sa aiba in vedere stabilizarea zonelor afectate si prevenirea altor alunecari. Ceva programe au fost realizate la nivel de municipiu, insa nici in acest caz nu s-au putut face prea multe lucruri si tot din cauza lipsei banilor.
Astfel, la Dorohoi au fost sistate operatiunile de consolidare a zonei din str.Victoria care cuprinde inclusiv o unitate militara in timp ce la Botosani se asteapta sprijin din partea prefecturii. Primaria Botosani are trei obiective in aceasta privinta. Primul dintre acestea vizeaza efectuarea unui drenaj corespunzator, refacerea canalizarilor si curatarea plus consolidarea caminelor in zona Cornisa, operatiune pentru care este nevoie de circa 40 miliarde de lei. Al doilea obiectiv prevede o interventie in zona Izvoarelor-Vilcelei unde multe dintre case s-au crapat de multa vreme, iar al treilea program comaseaza doua lucrari, una la capatul dinspre Rachiti al canalizarii orasului, iar cealalta in zona garii, sumele necesare pentru acest plan fiind de circa patru miliarde lei. Din nefericire primaria Botosani nu poate la rindul ei sa puna in practica nici unul dintre aceste programe tot din lipsa banilor. "Pentru aceste programe vom solicita domnului prefect o interventie expresa la factorii de decizie din cadrul guvernului pentru ca in Botosani mai sint si alte zone instabile, precum Bucovina sau Centrul vechi si deoarece consolidarea acestor terenuri se face intr-o anumita perioada de timp", ne spune primarul Florin Egner.
Nici Consiliul Judetean nu poate face prea multe lucruri in problema alunecarilor de teren. Desi este institutia care acorda diferite sume de bani localitatilor din judet, CJ nu dispune de mijloace legale necesare pentru ca o parte din banii pe care ii da localitatilor afectate sa fie folositi obligatoriu pentru consolidarea de terenuri sau impaduriri. Singurul lucru concret care se poate face consta in refuzul de a elibera certificate de urbanism pentru zonele afectate de alunecari. "In planul de amenjare a teritoriului sint prevazute in sumar zonele cu risc natural. Prin PUG-uri, acestea sint scoase in extravilan sau se pune interdictia de a se construi acolo", afirma Magda Diacenco, directorul directiei de urbanism, amenajarea teritoriului si lucrari publice din cadrul CJ.
Data fiind aceasta situatie, la nivelul judetului sint putine sanse ca alunecarile de teren sa fie stavilite in vreun fel. (Sergiu BALASCAU)