Piata locurilor de munca, zguduita de schimbari

Modificarile produse in ultimii ani in industria botosaneana au provocat mutatii substantiale si in ceea ce priveste structura ramurilor industriale si, implict, a meseriilor de baza ale salariatilor. Sectoare de baza ale industriei judetului au disparut, lasind locul unor domenii noi. Inchiderea sau restructurarea unor foste mari intreprinderi de stat, cum ar fi Armonia, Moldova, Filatura Botosani, Filatura Flaminzi, Filatura Darabani, Integrata, Arca, Madexim sau Electrocontact, a impus concedierea colectiva a zeci de mii de muncitori. Persoanele disponibilizate aveau, in mare parte, meserii incompatibile cu cele din alte sectoare de activitate.
Asa se face ca, in urma lichidarii Filaturilor din Flaminzi, Darabani si Botosani, precum si a societatilor Armonia si Moldova, peste 12.000 de salariati s-au trezit ca meseria pe care o cunosteau a devenit deodata inutila. Nici o alta firma din Botosani nu avea si nici nu are, in prezemant, nevoie de filaturistii sau de tesatorii disponibilizati de la fabricile lichidate. Paradoxal, in lipsa cererii pe piata muncii a acestor meserii, Grupul Scolar de Industrie Usoara, fostul Liceu Textil, continua sa pregateasca clase de elevi la profilul filatori si tesatori. "Noi am efectuat studii de piata si am propus Inspectoratului Scolar Judetean sa renunte la aceste clase. Probabil ca le este si lor foarte greu sa se reprofileze, din cauza cadrelor didactice si a dotarilor", spune Angela Ohriniuc, directorul managementul pietii muncii din cadrul Agentiei Judetene de Ocupare si Formare Profesionala Botosani.
De asemenea, fostii salariati ai fabricii de cauciuc sau ai Electrocontact au realizat ca meseriile de operator chimist pentru articole de cauciuc, strungar, frezor sau galvanizator nu mai au nici o solicitare pe piata muncii. In fabrica de cauciuc mai lucreaza astazi cel mult 40 de muncitori, ceea ce reprezinta doar 3% din totalul de 1.200 existent la inceputul anilor ’90, in timp ce la Electrocontact mai sint doar 10% din cei peste 6.000 de muncitori ai fabricii. "Aceste meserii sint meserii specifice, care nu mai au nici o cautare pe piata muncii. Daca nu s-au recalificat in meserie, acesti oameni nu mai au nici o sansa sa isi mai gaseasca un loc de munca in domeniul in care s-au pregatit", este de parere liderul CNSLR- Fratia, Stefan Tarca.
Un regres substantial au inregistrat, in ultimii ani si constructiile. Firmele din acest sector de activitate au inregistrat o reducere drastica a numarului de angajati. Impactul social determinat de concedierea citorva mii de muncitori a fost insa mult mai redus, atita timp cit un zugrav, un zidar, un dulgher sau un faiantar si-au putut gasi, chiar si pe cont propriu, un loc de munca. Potrivit statisticilor Inspectoratului Teritorial de Munca, in acest moment, in domeniul constructiilor lucreaza 2.824 de persoane, un numar de aproape zece ori mai mic fata de cel existent in anii dinainte de revolutie, cind anual se construiau in medie 7.000 de apartamente.
In timp ce unele domenii de activitate au disparut aproape in intregime, altele au avut o evolutie surprinzatoare. Spre exemplu, domeniul industriei de confectii a inregistrat in ultimii ani o "explozie", dezvoltindu-se pe seama fortei de munca ieftine si pe tehnologia deja existenta in judet. Pina in ’90 in Botosani existau doua fabrici de confectii, una la Botosani, care functiona cu aproape 4.000 de oameni, si una la Dorohoi, cu 1.800 de oameni. Cele citeva zeci societati de confectii infiintate in judetul Botosani au avut absorbit peste 7.000 de persoane, numarul muncitorilor din acest domeniu crescind pina la aproape 13.000, ceea ce reprezinta aproximativ un sfert din totalul de 65.000 de salariati cu carte de munca din domeniul privat. "La Botosani italienii au venit din doua motive: unul, ca au facut pioneratul la noi si au invatat ce inseamna confectiile, iar al doilea, este ca au gasit spatiiile potrivite ca o manusa pentru confectii", sustine directorul Rapsodia Conf, Mihai Tincu. "Numarul foarte mare de locuri de munca creat in confectii este explicabil. Majoritatea firmelor care lucreaza in acest sector folosesc sistemul lohn. Investitorii straini aduc materia prima in Botosani, unde o prelucreaza folosind forta de munca ieftina de aici", considera inspectorul-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca, Radu Stroici.
O alta ramura care s-a devoltat foarte puternic este cea a comertului, unde sint de zece ori mai multi salariati decit inainte de ’90. In acest sector lucreaza in prezent 4.687 de botosaneni, din care 4.230 ca vinzatori, iar 457 ca barmani. Soferia a cunoscut si ea o raspindire vasta in ultimii ani, aceasta meserie ocupind in prezent a treia pozitie in topul domeniilor cu cei mai multi angajati. Evidenta este si dezvoltarea post-revolutionara a sectorului informatic, in care lucreaza in prezent aproape 200 de oameni. (Cristian LUPASCU)