Un judet bolnav

Sintem tot mai putini, este concluzia analizei datelor statistice privitoare la numarul de nasteri si decese inregistrate in ultimii 20 de ani. Schimbarea regimului politic din decembrie 1989 a adus cu sine in municipiul Botosani o crestere semnificativa a mortilor si o scadere drastica a nasterilor. De asemenea, la nivel judetean sporul natural s-a apropiat de cota zero.
In medie, in perioada 1980 – 1989 in municipiu decedau 862 de persoane pe an, pentru ca, dupa revolutie media sa creasca la 1.068 de decese pe an, adica peste 200 fata de ultimul deceniu de comunism. Numarul de morti a inregistrat un record pentru ultimii 21 de ani in 1996 cind s-au consemnat 1.084 de morti, in afara lui 1999, incepind cu 1995 an de an in oras numarul deceselor sarind peste cota 1.000. Raportat la populatia de 126.000 de locuitori a municipiului ar rezulta ca anual mor aproximativ 1% dintre botosaneni. In plus, numarul nasterilor a cunoscut o descrestere deosebita, de la o medie de 4.357 in anii ’80 la una de 3.287 in anii ’90. Spre deosebire de morti, unde modificarea a fost una treptata, numarul nasterilor a cunoscut o veritabila prabusire dupa revolutie, numai intre 1989 si 1990 existind o diferenta de 776 persoane. Totodata, in 1993 s-a inregistrat si cel mai scazut numar de nasteri din ultimii 21 de ani, doar 2.977 copii fiind adusi pe lume in acest an. In 2000 sporul a fost de 0,4, in timp ce in anii ’80 acesta era de 8.00.
Principalele cauze ale deceselor le constituie bolile cardiovasculare, tumorile si apoi intoxicatiile si accidentele. Totusi, desi aceste boli existau si inainte de revolutie, ingrijorator este faptul ca persoanele care mor din aceste motive sint mult mai tinere, cu alte cuvinte a scazut si speranta de viata. Astfel, daca bolilele mentionate produceau de obicei in anii ’80 decese in rindul celor trecuti de 45 de ani, acum multe persoane mor din cauza acestor afectiuni la virste de 30-40 ani. "Stresul, consumul de bauturi alcoolice si fumatul sint trei motive care au determinat acest lucru. Nu putini sint insa si cei care se drogheaza", afirma dr. Tamara Ciofu, directorul general al Directiei de Sanatate Publica. Si mai ingrijorator este faptul ca, in comparatie cu ultimul deceniu al regimului comunist, a crecut semnificativ si rata mortalitatii infantile, tot mai multi copii intre zero si unu ani decedind din cauza problemelor respiratorii. Proasta ingirjire a nou-nascutilor, necunoasterea unor lucruri elementare in cresterea acestora, lipsa de igiena si fumatul in aceeasi incapere cu copilul a adus Botosaniul pe locul trei in Romania in ceea ce priveste moartea infantila.
Situatia prezentata ingrijoreaza autoritatie locale pentru ca, daca se va mentine tendinta actuala a nasterilor si deceselor, in curind sporul natural va deveni unul negativ, populatia orasului va scadea ca numar dar va creste ca virsta, consecinta fiind ca persoanele active vor deveni mai putine in comparatie cu cele pasive, care au ajuns deja la pensie. "Trebuie pus la punct un program de educatie sanitara care sa inceapa de la cele mai fragede virste astfel incit tinerii sa fie avizati de foarte devreme de efectele consumului de bauturi alcoolice si tigari. Nimic nu se face insa cu forta si totdeauna trebuie sa pornim de la educatie. Aceasta incepe in familie, intrucit copiii unor parinti care fumeaza si consuma alcool fara sa se fereasca de acestia, nu vor reusi niciodata sa inteleaga riscurile acestor lucruri", ne declara dr. Ciofu.
Efectele colaterale ale numarului mare de decese se simt inca de la inregistrarea lor. Salariatii serviciului de Stare Civila al primariei reusesc cu greu sa faca fata numarul tot mai mare de documente ce trebuie sa le intocmeasca, fata de anii ’80 avind mult de lucru in privinta alcatuirii actelor pentru mostenire de apartamente, terenuri si alte bunuri, cazuri care nu se intilneau in regimul comunist cind foarte putine persoane aveau case sau paminturi in proprietate. "Avem de facut mai multe acte, mai multe certificate, mai multe buletine statistice si bineinteles este vorba de mai multa munca", ne spune Constantin Gabur, ofiterul Starii Civile. (Sergiu BALASCAU)