Desertificarea Brailei

Braila este cel mai slab impadurit judet din tara. Cu doar 20.652 hectare de paduri, la o suprafata arabila de 395.870 ha, procentul de impadurire al judetului nostru este mai mic de 4%, ceea ce este extrem de putin, daca se tine cont ca in Romania acest procent este de 28%, iar in Europa ajunge pina la 35%. Marele pericol generat de actuala situatie consta in faptul ca, in lipsa protectiei oferite de uzina vie care este un trup de padure, terenurile agricole din zona au inceput sa se degradeze intr-un ritm destul de accelerat. Fenomenul este denumit de catre specialisti "desertificare". Un cuvint care – trebuie sa recunoastem – este in masura sa ne dea fiori, facindu-ne sa ne imaginam ca, intr-un viitor nu foarte indepartat, cimpiile brailene, altadata atit de manoase, s-ar putea transforma intr-un tinut arid si neprimitor, o mica Sahara a mileniului III.
"Desertificarea este un fenomen in continua crestere, pentru a carui stopare e nevoie de masuri urgente", ne-a declarat Gheorghe Voicu, directorul Directiei Generale pentru Agricultura si Industrie Alimentara Braila. DGAIA a identificat, in ultimii ani, mii de hectare pe care nu se mai poate practica agricultura, solurile respective fiind catalogate cu gradele IV sau V de fertilitate. Din suprafetele fostelor IAS, mici deserturi se gasesc in Insula Mare – 500 ha, la Dudesti – 200 ha, Faurei – 600 ha, Insuratei – 200 ha, Stancuta – 300 ha, Tichilesti – 400 ha, Vadeni – 57 ha si Gropeni – 100 ha. Pe paminturile detinute de agricultori particulari sau consilii locale, la nivelul fiecarei comune exista intre 5 si 30 ha cu soluri degradate. Mai rau este ca terenuri care odinioara erau fertile dau, cu fiecare an care trece, recolte tot mai slabe.
Specialistii sint de parere ca s-a ajuns aici din cauza distrugerii perdelelor de protectie – acele pilcuri de padure care aveau darul de a se opune vinturilor uscate de vara sau a Crivatului, care nu lasa zapada sa se aseze compact si de a pastra umezeala din atmosfera. Braila a dispus, la un moment dat, de multe astfel de padurici care au fost taiate, insa, in goana regimului comunist de a mari suprafetele arabile. Din aceleasi considerente a fost distrusa si vechea Balta a Brailei, prin indiguirea care a dus la formarea actualei Insulei Mari, fapt ce a insemnat o adevarata mutilare a ecosistemului local. "Vom face un studiu, pentru a vedea ce influente a avut asupra mediului disparitia Baltii Brailei", ne-a spus directorul Directiei Agricole, care pledeaza de multi ani pentru infiintarea de paduri pe solurile improprii agriculturii. "Macar daca s-ar planta copaci de-a lungul canalelor de irigatii, am face un pas important impotriva desertificarii", ne-a mai declarat Gheorghe Voicu.
Banii pentru impadurire se gasesc cu mare greutate
Deocamdata, impadurirea si crearea perdelelor de protectie inainteaza destul de greu. DGAIA a facut demersuri repetate la Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor(MAAP) pentru ca 2.309 ha de soluri degradate, ale fostelor IAS, sa fie transferate de la Agentia Domeniilor Statului la Regia Nationala a Padurilor "Romsilva", pentru a beneficia de fonduri speciale pentru impadurire. Pina una-alta, s-a dat autorizatie de transfer doar pentru 732 ha, din care pot fi folosite in scopuri forestiere numai 534 ha, restul reprezentind terenuri ce au fost deja returnate fostilor proprietari, in baza Legii Lupu.
La nivelul Consiliilor Locale, DGAIA a identificat 1.654 ha improprii agriculturii, din care s-a primit aprobare de impadurire doar pentru 861ha, de la MAAP. Pentru diferenta de suprafata, Consiliile Locale nu au pregatit inca proiectul tehnico-economic prevazut de lege. Acest proiect, care arata exact in ce stare se afla solul si ce specii de copaci se pot planta, costa in jur de 1,5 milioane lei/ha si trebuie intocmit de firme autorizate de MAAP. Multi primari se pling insa ca nu au bani la buget pentru asemenea proiecte. "Dom’le, noi prapadim lunar sute de milioane de lei ca ajutoare sociale pentru niste tigani care n-au muncit in viata lor. De unde sa mai luam fonduri pentru proiecte de impadurire", s-a plins viceprimarul unei comune brailene, cind cei de la DGAIA i-au atras atentia ca, din cauza intirzierii intocmirii proiectului, localitatea sa risca sa nu mai primeasca ajutoare de la Guvern pentru crearea unei perdele de protectie.
"Unii primari inteleg importanta unui pilc de padure linga solele agricole si se zbat sa fie ajutati sa le planteze, altii sint indiferenti si ne creeaza mari probleme. E adevarat, lipsa banilor e o realitate. Sint primari care isi fac socoteli ca trebuie sa plateasca oameni pentru a pazi puietii proaspat plantati si, de aceea, trag de timp, sa scape de o bataie de cap", ne-a declarat ing. Olteanu, functionarul desemnat de DGAIA sa se ocupe cu impaduririle.
In 2002, autoritatile brailene spera sa impadureasca cel putin 1.047 ha. "Cu finantare de la bugetul statului, din fondul de ameliorare a fondurilor forestiere, constituit conform Legii nr. 18/1991 si din fondul de conservare si regenerare a padurilor constituit conform Codului Silvic (Legii nr. 26/1996), in anul 2002 urmeaza a se impaduri o suprafata de 755 ha", ne-a informat ing. Mihaela Eneschi, din cadrul Directiei Silvice Slobozia. Anul trecut s-au avut in vedere 317 ha, dar nu s-a reusit plantarea de puieti decit pe 187 ha.
Avem si proprietari privati de padure
Din punct de vedere administrativ, padurile brailene tin de Directia Silvica Slobozia, ce coordoneaza cele trei Ocoale Silvice locale: Braila, Lacu Sarat si Ianca. Potrivit datelor furnizate de ing. Mihaela Eneschi, suprafata fondului forestier din judetul Braila, care este gospodarita in regim silvic, este de 25.401 ha, din care efectiv cu padure 20.652 ha. Padurile sint distribuite neuniform, in trupuri izolate, raspindite in stepa, dupa cum urmeaza: Cimpia Brailei – 3.468 ha, lunca Dunarii – 17.876 ha si luncile riurilor Buzau si Siret – 4.057 ha.
Cel mai important trup de padure din cimpie este cel de la Viisoara, cu 1.892 ha, sute de hectare de padure mai intilnindu-se si in preajma localitatilor Tataru, Stejaru si Coltea. In rest se mai gasesc padurici de citeva zeci de hectare, pe la Rubla, Rimnicelu, Romanu, Plopu, Silistea, Tudor Vladimirescu, Insuratei, Mihail Kogalniceanu etc.
In general, padurile brailene apartin "Romsilva". Exista insa si un numar de 23 de proprietari privati, persoane fizice, ce detin 13 ha din care 1 ha in trupul de padure Rimnicelu, 11 ha in trupul Insuratei si 1 ha in trupul Viisoara. Conform Legii 1/2000 (Legea Lupu), au mai fost puse la dispozitia comisiilor comunale de aplicare a legii fondului funciar urmatoarele suprafete de paduri: 10 ha pentru o persoana fizica in Lunca Dunarii, 30 ha pentru Primaria Bertesti in padurea Viisoara, 37 ha pentru primaria Sutesti, in trupul Mihail Kogalniceanu si 41 ha pentru Primaria Romanu, in trupul Romanu. Mai sint in curs de solutionare si alte cereri de restituire de paduri, pentru o suprafata de 212 ha, din care 82 ha pentru persoane fizice, 1 ha pentru scoli si 129 ha pentru primarii.
Padurile au nevoie de protectie
Cit priveste respectul unora dintre braileni pentru padurea aducatoare de viata, e de ajuns sa reproducem informatiile primite de la Directia Silvica Slobozia, pentru a ne convinge ca, uneori, el este sublim dar lipseste cu desavirsire. Ing. Eneschi ne-a zis ca anul trecut s-a taiat ilegal un volum de 229 metri cubi de lemne, cu o valoare de 85 milioane lei.
Controalele facute in paduri, pe drumuri sau in tirguri si oboare au scos la iveala 19 contravenienti ce incercau sa valorifice 10 mc de lemn in valoare de 9 milioane lei, pentru care nu posedau documente legale de provenienta. Amenzile aplicate sint destul de dure: un total de 316,6 milioane lei. Mare paguba i se aduce padurii prin pasunatul ilegal. Anul trecut, oile, porcii, caii, vacile si magarii care au pascut in paduri, au distrus mai mult de 12.000 de puieti, a caror valoare sare de 12,4 milioane lei. Stapinilor acestor animale, unii dintre ei padurari de profesie, li s-au aplicat, conform Legii 31/2000, amenzi in valoare totala de 350 milioane lei. Putem fi convinsi ca datele de mai sus reprezinta doar o frintura din tabloul situatiei care, in realitate, e mult mai dezastruos. Cu asemenea atitudine din partea brailenilor, teama acelor primari care zic ca degeaba plantezi copaci tineri daca nu-i pazesti ca pe ochii din cap este perfect intemeiata. Daca ne gindim si la greutatea cu care se face rost de banii necesari plantarii de paduri tinere, ne putem da seama, cu tristete, ca, intr-adevar, judetul nostru risca sa inlocuiasca fosnetul frunzelor cu furtunile de nisip. (Florentin COMAN)