Clasele VIP: cazul „Negruzzi“

Saptamina trecuta, „Ziarul de Iasi“ a prezentat cazul Liceului de Informatica unde, la fiecare inceput de an, salile de clasa se impart prin licitatie: clasele cele mai bune sint cistigate de dirigintii care promit sa obtina de la parinti suma cea mai mare pentru renovare si dotare. Mai mult, in laboratorul de Informatica, cel mai bine utilat al liceului, au acces doar cei care au cotizat la amenajare. Regulile stabilite de conducerea Liceului de Informatica au fost considerate antipedagogice si discriminatorii de catre sefa Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), Camelia Gavrila, si au stirnit reactii puternice in rindul cititorilor „Ziarului de Iasi“, care si-au spus parerea pe forumul de discutii deschis pe pagina de Internet. „Asa e la toate liceele din Iasi! Sa va duceti la «Negruzzi». Clasele sint de cinci stele, facute din banii parintilor“, scria un cititor pe forumul on-line, pe 6 aprilie, la ora 11,37. Spre deosebire de Liceul de Informatica, aici nu s-a licitat. Citiva parinti au rezolvat problema financiara.
„Doamna Gavrila s-a ocupat de toate“
„Doamna Gavrila s-a ocupat de toate. Dumneaei a organizat structura clasei si ne-a garantat o echipa de profesori cu o privire democratica“, a spus Irina Schrotter, mama unuia dintre elevii care invata in clasa VIP. De altfel, chiar daca nu toti, multi copii care au fost selectati in acest colectiv au parinti cu situatii financiare bune: medici, oameni politici, inspectori scolari, oameni de afaceri. Din acest motiv, clasa VIP respecta criteriile unui spatiu privat, integrat insa intr-un liceu de stat. Parintii au investit citeva sute de milioane de lei, dar au cerut si servicii pe masura. Sala in care invata elevii din a VI-a A, aflata la etajul I al Colegiului, este dotata lux. E singura sala cu aer conditionat, scaune ergonomice cu rotile, o linie audio si video profesionala, mobilier modern. A fost respectata si dorinta parintilor a sapte copii, care absolvisera scoala primara la o scoala privata, de a ramine colegi de clasa la „Negruzzi“. „Am vrut ca acesti copii sa ramina impreuna, pentru ca sint foarte buni prieteni. Nu ar fi fost benefic pentru ei sa-i despartim pentru ca la EuroEd au avut parte de o altfel de educatie, una mai deschisa, spre dezinvoltura si nu o educatie clasica, din scolile traditionale“, a povestit Irina Schrotter, adaugind ca de toata organizarea clasei s-a ocupat chiar Camelia Gavrila, cea care a luat si dirigentia clasei a VI-a A si care citeva luni mai tirziu avea sa devina sefa invatamintului iesean.
Profesori alesi pe sprinceana
Colectivul de profesori reflecta deschiderea democratica ceruta de parinti. La romana preda Camelia Gavrila, la matematica Adrian Zanoschi, la biologie Mircea Nedea, la fizica Adam Koriloff, la engleza Geanina Artenie, la geografie Simona Iancu. Cu alte cuvinte, crema dascalilor din „Negruzzi“. „Era normal sa vrem cei mai buni profesori“, a adaugat Schrotter. Camelia Gavrila s-a implicat atit de mult in organizarea actualei clase a VI-a A, incit a renuntat in 2004 la orele de dirigentie pe care le avea la o alta clasa, cu parinti mai putin cunoscuti. „Nu am renuntat la nici o clasa, eu terminasem o serie de elevi de a XII-a“, a negat Camelia Gavrila, contrazisa insa de colegii ei de cancelarie si de actualul diriginte al clasei pe care sefa ISJ a abandonat-o in favoarea clasei VIP. „Clasa pe care o am acum a fost acum doi ani a Cameliei Gavrila. Dupa ce a renuntat aceasta, a preluat-o actualul director Gheorghe Ilie si de anul trecut sint eu diriginte aici“, a afirmat Mircea Nedea. Camelia Gavrila pare ca s-a atasat foarte mult de clasa pe care a organizat-o. Ea nu a renuntat la dirigentie nici dupa ce a fost desemnata in fruntea ISJ, situatie extrem de rara printre inspectori. „Si in mandatul anterior, eu mi-am pastrat orele de predare si dirigentia. Acum voi face la fel. Chiar daca esti inspector general, trebuie sa te pierzi printre elevi, ca sa vezi cum resimt acestia sistemul in mod real“, a motivat Camelia Gavrila.
„Nu sint de acord cu investitiile parintilor instariti, care creeaza diferente intre clase“
Cazul clasei VIP de la „Negruzzi“ – unde majoritatea elevilor au aproape numai note de 10,00 – nu este lipsit probleme, unele controversate. Li se poate reprosa ceva parintilor care-si doresc conditii cit mai bune pentru copiii lor, fiind dispusi pentru aceasta sa faca donatii consistente scolii, in conditiile in care nu au avut posibilitatea de a opta pentru un gimnaziu particular de calibru? „Daca ai anumite standarde de trai, vrei ca si la scoala copilul sa beneficieze de toate conditiile. Noi am avut privilegiul de a avea bani si de a putea astfel investi. Fireste, cind copiii nostri vor termina, clasa in care au invatat va ramine altora cu toate dotarile“, a spus Irina Schrotter, al carei copil invata in clasa respectiva. Parintii, dar si unii profesori cred ca parintii cu bani sint indreptatiti legitim sa doreasca si sa obtina mai mult decit poate statul oferi in momentul de fata. Donatiile lor sint directionate cu precadere spre clasa unde invata copiii lor, dar la fel de adevarat este si faptul ca tot ei sint principalii sponsori la alte activitati care-i privesc pe toti elevii scolii.
Pe de alta parte, unii profesori si parinti privesc cu oarecare nedumerire experimentul. Ce consecinte are organizarea acestui tip de invatamint de lux asupra elevilor din celelalte clase, aflati la virsta formarii personalitatii? Aici, opiniile profesorilor sint impartite. Fireste, parintii copiilor dintr-a VI-a A si diriginta clasei exclud faptul ca puterea financiara a dictat in vreun fel selectia elevilor, dar si a profesorilor, din clasa VIP. „Parintii sint din toate categoriile. Nu a existat o discriminare de acest fel. Apoi, daca parintii au investit, au facut-o pentru ca elevii sa aiba conditii mai bune. Nu poate fi vorba aici de crearea unor privilegii, mai ales in notare“, a precizat Camelia Gavrila.
Cu toate acestea, directorul Colegiului „Negruzzi“, Gheorghe Ilie, admite ca sistemul de sponsorizare a scolii de catre parinti creeaza discriminare. „Invatamintul de stat este gratuit. Nu sint de acord cu investitiile parintilor instariti, care creeaza automat diferente intre elevi. Adica un elev cu bani sa invete intr-o sala ultradotata, iar cel sarac intr-una vai de capul ei. Asta e discriminare“, a spus Gheorghe Ilie.
„Sentimentul de excludere se poate permanentiza“
Existenta unor clase cu statut aparte, datorat unor considerente financiare, este un fenomen care ia amploare in liceele iesene, dar care isi pune amprenta si asupra psihologiei copiilor dinauntrul si din afara claselor cu conditii speciale. Dr. Adriana Panaitescu, sefa Sectiei de Neuropsihiatria copilului si a adolescentului, din cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola, considera ca existenta unor astfel de clase are efecte psihologice nocive pentru toti cei implicati. „Sentimentul de excludere pe care il resimt cei din afara unei astfel de clase se poate permanentiza si influenta negativ formarea personalitatii lor. In functie de educatia pe care au primit-o acasa si in functie de mediul familial in care traiesc, acestia pot intra in stari depresive sau se pot adapta situatiei“, a declarat dr. Adriana Panaitescu. Efectele asupra copiilor din clasele VIP sint si acestea discutabile. „Acesti copii vor creste cu o anumita mentalitate, care numai democratica nu este. Vor fi obisnuiti sa fie tratati preferential si vor reclama acest statut permanent“, a precizat dr. Adriana Panaitescu. Din punctul de vedere al psihologilor, caracterul public si de stat al scolii ar trebui sa excluda directionarea preferentiala a fondurilor, chiar daca provin din donatii. „O scoala nu trebuie sa se doteze din banii parintilor, ci din cei ai statului, iar incurajarea unor astfel de actiuni din partea profesorilor este imorala“, a adaugat dr. Panaitescu.