De la coada cratitei, la afaceri de milioane de dolari

joi, 09 octombrie 2003, 23:00
4 MIN
 De la coada cratitei, la afaceri de milioane de dolari

In cadrul Forumului Economic al Oamenilor de Afaceri de Succes, a avut loc ieri in Sala Mare a Consiliului Judetean Vrancea, o masa rotunda dedicata femeilor care au avut succes in afaceri.
Deschiderea a fost oficiata de Sorin Vornic, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura, si de prefectul George Baesu. „Stimate doamne, imi face o deosebita placere ca, la lucrarile celei de-a patra zi a forumului, si in calitate de coorganizator alaturi de CJ, in numele CCIA, si a celorlalti oameni de afaceri, barbati, sa va multumesc ca participati la lucrarile noastre, care de fapt sint ale dumneavoastra”, a spus Sorin Vornic reprezentantelor sexului frumos. Mai zimbitor ca niciodata, prefectul George Baesu a salutat initiativa de a organiza o reuniune a femeilor de succes. „Este intr-adevar o initiativa laudabila si cred ca astazi unii dintre noi, cel putin in judetul nostru, traim de pe urma femeilor”, a spus prefectul, facind referire la industria confectiilor. Profitind de eveniment, prefectul le-a reamintit femeilor ca au ocazia sa-si voteze egalitatea in drepturi cu barbatii la referendumul din 19 octombrie.
Reteta succesului pentru femeile de afaceri
La dezbateri au participat vrincence cu afaceri prospere, politiciene si managere din domenii de larg interes, financiar bancar, sanatate, educatie si invatamint. Desi confirmate initial, au lipsit invitate importante cum ar fi ministrul Elena Dumitru din Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si VIP-uri locale de talia Iuliei Bacinschi, sotia primarului. Discutiile au fost moderate de senatorul PSD Fevronia Stoica si Carmen Seuleanu, purtatoare de cuvint la Ministerul Economiei si Comertului. Dupa plecarea reprezentantilor oficiali ai sexului tare, vrincencele s-au prezentat succint si au inceput si ele sa se plinga ca societatea nu le recunoaste eforturile, ca au de ales intre cariera si familie si ca de multe ori sint agreati nemeritat barbatii. Apoi au concluzionat, conciliante, ca este musai sa se schimbe mentalitatea si cadrul social. Dintre invitate, Maria Grapini, presedinta Fundatiei Femeilor Antreprenor din Timis si administrator al Grupului PASMATEX, le-a povestit cit de greu a trecut de la societate de stat la firma privata prospera si cite compromisuri a facut cu familia. Acum are circa 800 de angajati si o cifra de afaceri de 6 milioane de dolari. „Am trait 80% din viata prin hoteluri si locuiesc in continuare la bloc pentru ca nu am avut timp sa-mi fac o casa”, a spus Maria Grapini. Parerea ei ca manager este ca succesul unei afaceri depinde in primul rind de cum stii sa valorifici resursele umane si cit de mult esti dispusa sa te sacrifici ca om. Din experienta sa de peste 20 ani, poate sa afirme cu mina pe inima ca femeile se ajuta intre ele pentru orice fel de probleme. Referitor la situatia locala, Maria Grapini a remarcat ca in judetul Vrancea sint mai multe femei bugetare decit in afaceri, pe cind in Banat situatia este invers. In calitate de presedinta a unei organizatii a femeilor de afaceri, a venit cu propunerea de infiintare a unei asociatii a vrincencelor care sa-si propuna sprijinirea si colaborarea locala pentru promovarea intereselor de afaceri. Aceasta viitoare asociatie ar putea fi sprijinita financiar ulterior de catre USAID si ar putea fi inclusa, pe baza de cerere in Coalitia (alianta) nationala a asociatiilor femeilor de afaceri.
Brosura cu discutiile de la forum
Despre mediul de afaceri vrincean s-a discutat aprins. Reprosurile participantelor au fost legate de acapararea capacitatilor de productie de catre sistemul lohn si de slaba preocupare de recistigare a pietei interne si externe cu produse proprii. Discutiile s-au axat si pe invadarea magazinelor romanesti de produsele de proasta calitate, importate. Una dintre reprezentantele industriei usoare din Panciu in sistemul lohn, Elena Stoica, a subliniat ca exista intentia de a se recistiga atit piata interna cit si externa, insa cercetarea de piata intimpina greutati. O alta participanta, Elena Balint, director general al Dermatina Timisoara, a suspinat dupa tirgurile pe sezoane de altadata din industria usoara si le-a reprosat participantelor ca nu se cunosc firmele intre ele.
Monica Tatoiu, directorul general al ORIFLAME Romania, a relatat auditoriului despre promovarea initiativei legislative a „tichetelor de cresa”. Propunerea urmareste sa rezolve problemele specifice mamelor care doresc sa-si vada in continuare de serviciu, dupa terminarea concediului post-natal. Cheltuielile cu functionarea cresei ar trebui sa fie incadrate la capitolul cheltuielilor deductibile ca si tichetele de masa. Aceasta initiativa are deja 100 mii semnaturi.
Temele abordate si initiativele propuse ieri la masa rotunda a femeilor de afaceri vrincene se vor stringe intr-o brosura pe care participantele cu „greutate” din institutiile guvernamentale se vor stradui sa le sustina pentru rezolvare. (Dorina DUMITRU)
„Oprisan umple golurile financiare ale judetului”
Prefectul George Baesu a „lamurit” ieri la „Ziua femeilor de afaceri” misterul lipsei cumatrului sau de la Forumul Economic al Oamenilor de Afaceri de Succes, unde Consiliul Judetean este coorganizator. „Va transmit tuturor salutul presedintelui Consiliului Judetean, care si-a dorit foarte mult sa participe la aceasta manifestare, insa domnia sa se lupta sa umple golurile finanaciare ale judetului si de aceea ne reprezinta foarte des la Bucuresti”, le-a spus George Baesu femeilor de afaceri.
O ora mai tirziu, Marian Oprisan si-a facut aparitia la Parchetul de pe linga Tribunalul Judetean Vrancea, unde a ramas circa o jumatate de ora pentru o intilnire cu mai marii acestei institutii. „Nu am nici o problema cu Parchetul”, s-a grabit Oprisan sa-si justifice prezenta. „Sint presedintele Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica, care are obligatia de a se intilni cu toti sefii de institutii. Am avut un schimb de opinii cu prim procurorul”, ne-a declarat Marian Oprisan, contactat telefonic. (M.B.)

Comentarii