Astarastoae pune o bomba in cazul Larisa

vineri, 06 ianuarie 2006, 00:00
10 MIN
 Astarastoae pune o bomba in cazul Larisa

Medicii legisti ieseni au avansat ieri – fara a o da drept sigura – o ipoteza exploziva in ce priveste locul in care a stat trupul Larisei Chelaru. Acestia au analizat zile la rind cadavrul fetitei si, ulterior, au ajuns la concluzia ca Larisa ar fi putut sa nu stea tot timpul in boxa in care a fost gasita. La prima vedere, ipoteza pare incurajatoare pentru politisti, disculpindu-i pentru faptul ca nu au gasit cadavrul cind au perchezitionat subsolul. Lucrurile ar fi insa mult mai grave. Pentru ca s-ar pune problema cum de nu l-au gasit in apartamentul perchezitionat, sau ca, varianta foarte greu de luat in calcul, pustiul le-a plimbat cadavrul chiar pe sub nas, la fel ca-n filmele cu Stan si Bran.
Legistii ieseni spun ca, pentru ca un cadavru sa se mumifice, asa cum a fost gasita Larisa, mediul inconjurator trebuie sa indeplineasca mai multe conditii. „In primul rind, trebuie ca locul in care a fost depozitat sa fie bine aerisit, sa existe curenti de aer. Asta pentru ca anumite particule ale corpului sa fie luate de curent. In al doilea rind, incaperea trebuie sa fie incalzita, temperatura sa fie in jur de 18 grade Celsius. Apoi, este nevoie ca aerul sa fie uscat”, a precizat Vasile Astarastoae, directorul Institutului de Medicina Legala Iasi (IML). Acesta s-a aflat ieri in Lunca Cetatuii si a vizitat boxa in care a stat Larisa Chelaru, pentru a vedea daca sint indeplinite toate aceste conditii necesare mumificarii. „Incaperea este aerisita, iar aerul este uscat. Am cerut insa sa mi se comunice ce temperaturi au fost din 18 octombrie pina in prezent. Cred ca este posibil, dar putin probabil, ca trupul Larisei sa fi stat in permanenta acolo. Am mai intilnit astfel de mumificari la boschetarii gasiti morti prin canale, aflati linga o teava de apa calda”, ne-a declarat Vasile Astarastoae. Ipoteza lansata de directorul IML Iasi, ca este mai probabil ca trupul Larisei sa nu fi stat in permanenta unde a fost gasit, ci doar adus in ultima perioada, readuce misterul in acest caz. In cazul in care varianta care i se pare mai probabila acum sefului IML se va dovedi cea reala, ce s-a intimplat in acest caz cu trupul Larisei, pina in momentul in care a fost gasit? „Ziarul de Iasi” incearca, in rindurile ce urmeaza, sa enumere toate variantele posibile, fie ele si pur teoretice, pe care le-ar fi parcurs trupul Larisei.
1. Numai in boxa. Argumente pro: declaratia ucigasului, curenti de aer si aer uscat. Argumente impotriva: lipsa caldurii necesara mumificarii. Corpul Larisei era jumatate mumifiat, jumatate putrezit. Politistii ar fi vinovati pentru ca nu au scotocit subsolul cum trebuie.
2. In apartament, apoi in boxa. In acest caz, se presupune ca trupul Larisei a fost in casa ucigasului mai multe zile si ca, posibil, parintii acestuia l-au ajutat intr-un fel sau altul. Altfel, e greu de crezut ca Robert Ciobanu ar fi reusit sa tina in secret fata de familia sa un cadavru in casa. In ipoteza in care cadavrul Larisei ar fi fost tinut in casa in prima perioada de dupa disparitie, atunci apartamentul trebuia bine aerisit, deci geamurile trebuiau lasate deschise in permanenta. In acest caz, cum ar fi reusit Robert sa duca cadavrul in boxa fara sa fie observat, avind in vedere ca impresionante forte ale Politiei au intesat blocul si zona zi si noapte? Aceasta noua posibilitate nu-i scoate insa din culpa pe politisti, ci intareste acuzatiile ce planeaza asupra lor. Practic, cadavrul ar fi fost plimbat pe sub nasul lor.
3. In alt loc mai indepartat, apoi in boxa. O alta ipoteza, teoretica, ar fi ca trupul fetitei ucise a fost dus intr-o alta locatie, indepartata de locul faptei, eventual intr-o alta localitate. In aceste conditii, care ar fi fost motivul pentru care criminalul ar fi readus-o dupa un timp pe Larisa foarte aproape de locul faptei, si anume in boxa? Asa cum spuneam, politistii au misunat prin zona continuu. De ce nu ar fi lasat cadavrul undeva departe, sau sa-l fi ingropat undeva, intr-un loc ferit? Si aceasta ipoteza arata cum criminalul s-a jucat de-a „baba-oarba” cu anchetatorii.
4. A ucis-o dupa mai multe zile. O alta varianta se leaga de momentul mortii micutei. Medicii legisti nu au stabilit deocamdata cu exactitate ca moartea Larisei a survenit chiar pe 18 octombrie. In acest fel, macar teoretic, apare ipoteza ca micuta ar fi putut fi ucisa dupa citeva zile de la disparitie. Aceasta varianta pare totusi imposibila, pentru ca Larisa trebuia tinuta in captivitate undeva: in casa, cu stirea parintilor, in boxa, sau in alta locuinta, cu ajutorul unor posibili complici. Dar de ce ar fi ucis-o dupa mai multe zile si nu au lasat-o sa plece? Sa se fi speriat criminalul de zecile de politisti care umblau in zona? Aceasta teorie i-ar scoate clar vinovati pe politisti care, daca ar fi efectuat eficient ancheta, ar fi putut sa o gaseasca in viata pe Larisa si ar fi putut preveni crima.
Membrii comisiei de la Bucuresti au mers aseara personal in blocul Larisei, din casa in casa
Comisia de la Bucuresti insarcinata cu anchetarea modului in care si-au facut treaba politistii ieseni a poposit ieri in Lunca Cetatuii. Intentia comisiei pare sa fi fost interogarea tuturor vecinilor care i-au insotit pe politisti in momentul in care s-a facut perchezitia subsolului blocului. O parte din locatarii blocului 87 din Lunca Cetatuii fie au fost chemati la Iasi, pentru a da noi declaratii la sediul Politiei Judetene, fie au primit acasa vizita politistilor bucuresteni. „Au chemat-o pe sotia mea la ora 10 fara un sfert dimineata. Au adus-o acasa de-abia la ora 15,10. Nu inteleg de ce au tinut-o atit, deoarece ea mi-a spus ca nu au facut decit sa o intrebe daca isi mentine declaratiile date in timpul anchetei”, a declarat sotul Genovevei Hriscu, una din proprietarii boxei in care a fost depozitat cadavrul Larisei. Catre seara, reprezentantii Ministerului Administratiei si Internelor s-au prezentat in persoana pentru a discuta cu sefa de scara si cu alti martori la perchezitia boxei. „Mi-au aratat mai multe fotografii cu politisti ieseni si mi-au cerut sa ii identific pe cei pe care i-am insotit in boxa in acea zi. Dupa ce i-am identificat, mi s-a cerut doar sa povestesc in detaliu cum au decurs lucrurile. Am povestit faptul ca politistii doar au intrat cu lanterna in boxe, inclusiv in cea in care se afla cutia cu fata, s-au uitat putin in jur, dupa care au iesit”, a relatat Maria Onitoaie, sefa de scara.
De ce nu au reusit ciinii sa ia urma Larisei
Am incercat, cu ajutorul specialistilor, sa stabilim circumstantele in care ciinii folositi de politisti nu au fost eficienti in gasirea cadavrului Larisei. „Din cite stiu eu, doua persoane de la catedra au fost trimise la Iasi in urma ordinelor primite de la Inspectoratul General al Politiei Romane. Fara a fi un punct de vedere competent, deoarece nu eu ma ocup de ciinii specializati in gasirea cadavrelor, pot sa spun ca am avut curiozitatea de a intreba la rindul meu de ce nu a fost gasit cadavrul. I-am intrebat pe colegii care au fost la Iasi chiar pe 31 decembrie, ulterior articolelor aparute in presa pe aceasta tema. Din raspunsurile primite am aflat ca, atunci cind au cautat cadavrul, acesta nu era in stare avansata de putrefactie. Din acest motiv, era greu pentru ciine sa il descopere. Misiunea ar fi trebuit reluata, insa acest lucru nu se putea decit la primirea de noi ordine de la IGPR”, a declarat comisarul Alexandru Sulea, purtatorul de cuvint al Centrului Chinologic Sibiu, singura scoala de dresaj specializat din tara. La solicitarea acestuia, am revenit pentru noi informatii, ocazie cu care am discutat cu loctiitorul purtatorului de cuvint, comisar Mircea Bancila. „In perioada 4-8 noiembrie, doua cupluri chinologice (doi dresori si doi ciini) au participat la ancheta. Actiunea s-a desfasurat in prezenta si in subordinea Politiei Iasi. Au fost cercetate locurile stabilite ca prioritare in planul de actiune al Politiei iesene. Daca era intr-unul din locurile in care a fost cautat, era imposibil sa nu fie gasit cadavrul. Curiozitatea m-a facut sa cer detalii colegilor mei, al caror nume nu poate insa fi dat publicitatii, fiind vorba de informatii clasificate. Daca ucigasul a procedat asa cum a declarat, adica a pus-o intr-un covor si a dus-o in boxa, nici un ciine, indiferent de rasa si de specialitate, nu ar fi putut sa ia urma fetitei”, a oferit alte detalii comisarul Mircea Bancila.
Care va fi soarta politistilor Plai, Tarcan, Opinca si a celorlalti implicati in acest caz?
Surse din cadrul Ministerului de Interne, care sint interesate de cazul Larisa, ne-au transmis ieri citeva dintre concluziile la care au ajuns ofiterii trimisi sa investigheze cazul de la Iasi. Ancheta acestora a urmarit felul in care politistii au respectat regulamentele interne, conduita procedurala si ordinele superiorilor. Mai intii de toate, sustin ei, ceea ce li s-a parut atipic a fost faptul ca Dumitru Tarcan, seful echipei de investigatie, nu a participat personal la multe etape ale anchetei si nici nu a verificat veridicitatea rapoartelor subordonatilor si modul in care au fost indeplinite sarcinile de serviciu. Dificultatile obiective pe care le-a intimpinat au fost raportate superficial si analizate ca atare. Exemple in acest sens sint prelucrarea informatiilor oferite cu greutate de familia Larisei, efectuarea filajului (in conditiile restrictiei legale de cinci zile si a imposibilitatii de a oferi o acoperire politistilor implicati) precum si a perchezitiilor. Mai mult, la rindul sau a efectual partial si defectuos ordinele primite si a dat de inteles in raportari ca le-a executat ireprosabil. Mai jos pe scara ierarhica, ceilalti politisti s-au facut vinovati de nereguli asemanatoare pe care nu le-au recunoscut si, fireste, nu le-au raportat. Cel mai greu a fost depistarea politistului care nu a perchezitionat boxa dar a raportat operatiunea ca fiind executata. Patru dintre acestia au aruncat vina unul asupra celuilalt. Comisarul Opinca pare ca va fi unul dintre principalii vinovati indicati alaturi de Tarcan. In ceea ce-l priveste pe comisarul sef Gheorghe Plai, lucrurile nu sint tocmai clare. In favoarea sa pledeaza faptul ca a fost plecat in momentul declansarii operatiunilor de cautare, precum si citeva zile dupa aceea, si faptul ca a dat instructiuni de ordin general, prin telefon, sefului echipei. Impotriva sa poate fi considerat faptul ca, la rindul sau, nu l-a verificat personal pe Tarcan si ca, in ciuda esecului care se profila, nu l-a inlocuit la comanda. Un alt argument defavorabil este faptul ca nu a numit un alt criminalist (se pare ca este vorba de comisarul Vasile Huma, adjunctul sefului Politiei Municipiului) in componenta echipei, precum si comportamentul abrupt cu membrii familiei Larisei si ai opiniei publice. Decizia in ceea ce-l priveste ramine la latitudinea ministrului de Interne. Politistii din Bucuresti au retinut si faptul ca, in general, parerile altor politisti despre colegii implicati in acest caz sint bune in ceea ce priveste activitatea lor profesionala. Un ultim aspect ar fi faptul ca pe parcursul anchetei o parte a celor implicati a incercat sa ascunda date importante.
Criminalul: un baiat inteligent, care ar fi putut fi abuzat sexual in copilarie
Nebun de legat sau bestie fara sentimente? Cu sau fara discernamint? Multi se intreaba ce ar fi putut determina actele violente savirsite de Robert Ciobanu, asasinul Larisei Chelaru. Pentru a intelege mai bine ce s-a petrecut in mintea celui care a ucis-o pe micuta, ne-am adresat psihiatrilor. „La un adolescent, violentele corporale pot fi expresia unui sentiment de plenitudine a fortei sau curajului, al desconsiderarii celor mai neputinciosi, sau expresia unei descarcari explozive a tensiunii afective provocate de revolta si contrarietate, un act deliberat in vederea obtinerii satisfactiei echitabile. In concluzie, violenta poate fi expresia unor boli mintale sau expresia maligna a cruzimii reci a psihopatului constitutional care poate ajunge pina la omorul monstruos”, a opinat profesor doctor Petru Boisteanu, directorul Spitalului de Psihiatrie „Socola”.
Orice grozavie i se parea fireasca
Cit priveste comportamentul sau deviant, psihiatrii iau in calcul mai multe piste. „Pe linga factorul ereditar, alti factori pot influenta nefavorabil personalitatea unui adolescent. Spre exemplu, un traumatism cranio-cerebral suferit in copilarie. Lezarea scoartei cerebrale, legata de manifestarile personalitatii si de activitatea psihica superioara, altereaza activitatea si echilibrul psihic, generind tulburari de comportament putind duce chiar la un comportament aberant”, a continuat prof. dr. Petru Boisteanu. Pe de alta parte, poate fi vorba de factorul educational lacunar. „Poate ca nici educatia pe care a primit-o in familie nu a fost una care sa ii calauzeasca drumul pe calea buna. In absenta adevaratelor valori, adolescentul si-a insutit valori false, cum sint cele decretate de anturajul din care facea parte. La virsta aceasta, tema cea mai discutata este, fara indoiala, cea referitoare la sex. Cinismul cu care s-a comportat in aceasta perioada ne face sa credem ca el chiar si-a insusit aceasta filosofie de viata, astfel totul i se pare firesc, chiar si relatiile fizice cu minori. Deviatiile comportamentului sexual sint preponderente la baieti”, a punctat Constantin Romanescu, profesor doctor in cadrul Sectiei Neuropsihiatria Copilului si Adolescentului de la Socola. Medicii psihiatrii nu exclud posibilitatea ca, in trecut, Robert Ciobanu sa fi fost traumatizat cumva sau chiar abuzat sexual de catre vreun adult.
Agresivitate pentru a se apara
Totusi, daca ar fi sa il incadreze in vreo categorie de bolnavi mintali, atunci ar fi catalogat drept psihopat. „Baiatul ar putea suferi de psihopatie maligna. Boala care in timp ar putea avansa spre schizofrenie. Chiar daca ar fi diagnosticat ca psihopat in urma expertizei, acest lucru nu inseamna ca el ar fi actionat fara discernamint. Modul in care a avut grija de detalii ne arata ca avem de-a face cu un baiat inteligent. De altfel, printre bolnavii de aceste gen se intilnesc si oameni foarte inteligenti. Comportamentul psihopatului este tipic agresiv, de aparare fata de mediul sau perceput ca patogen. Acesta neaga realitatea, nu se identifica cu vina sa si, ca urmare a deficitului de elaborare a sentimentelor de culpabilitate, el nu are simtul raspunderii, capacitatea de control, traind permanent emotii negative ce instituie un comportament ostil” , a incheiat prof. dr. Petru Boisteanu. (Nicolae MANOLIU)

Comentarii