„Ce ai facut in ultimii 50 de ani?”

Dupa 50 de ani de la absolvire, 40 de fosti elevi ai Colegiului National au revenit simbata in banci. Clopotelul de intrare in scoala a sunat dis-de-dimineata, ca odinioara, iar „elevii”, acum in virsta de peste 65 de ani, au pasit sfiosi in liceu. Actuala directoare a Colegiului, Gabriela Zanoschi, a citit catalogul promotiei 1954, iar fiecare absolvent si-a prezentat lectia invatata in ultimii 50 de ani: ce cariera a urmat, cu citi nepoti se mindreste si ce planuri de viitor are. Doar unii dintre ei au raspuns insa prezent. Unii sint plecati de multa vreme din tara, altii s-au prapadit. In amintirea unuia dintre cei mai indragiti profesori de sport ai generatiei lor, absolventii din 1954 s-au numit simbata promotia „Vasile Ultimescu”.
„Parca te astepti sa iasa Mosul”
Imbracati la costum, cu zimbete de adolescenti maturi, absolventii din 1954 ai Colegiului National asteptau nerabdatori si sfiosi, simbata dimineata, sa sune clopotelul. Dupa jumatate de secol, usile se deschid in sfirsit in jurul orei 10:30. Absolventii sint gituiti de emotie si pasesc pe holurile liceului, cautindu-si parca din priviri profesorii, colegii, bancile de odinioara, clasa in care au invatat. Ajung in fata cancelariei si pe toti ii apuca un fior. „Parca te astepti ca de aici sa iasa «Mosul», cu ochii lui bulbucati, cu mustata stufoasa”, spune unul dintre absolventi, amintindu-si de profesorul de matematica Ioan Andreescu, unul dintre cei mai severi dascali ai scolii. Intrati in sala de clasa in care au invatat, absolventii se pregatesc sa raspunda prezent la catalog. In rolul „profei”, actuala directoare a Colegiului National, Gabriela Zanoschi. Pe rind, fiecare „elev” se ridica in picioare sa-si prezinte lectia: ce a facut in ultimii 50 de ani. Unii au condus firme de prestigiu, au ajuns profesori universitari, iar altii ingineri. Promotia 1954 a dat insa si oameni politici: doi viceprimari, unul la Iasi si altul la Brasov. Stefan Ungureanu a fost viceprimar al Iasului in intre 1996 si 2000. In aceeasi perioada, aceeasi functie, insa la Brasov, era ocupata de Corneliu Zota. „Sa fii absolvent al Colegiului National este ca si cum ai face parte dintr-un club britanic exclusivist. Asa ma simt eu”, a spus, la strigarea catalogului, Stefan Ungureanu, care s-a mindrit in fata colegilor si cu fiul sau, Razvan Ungureanu, diplomat.
Petrecere „ca pe vremuri”, la Ciric
Nici bine nu s-au revazut dupa o jumatate de secol, ca cei 40 de absolventi s-au si apucat simbata sa depene amintiri. Fiecare fraza pe care o rosteau incepea cu „Va mai aduceti aminte”, dupa care urmau hohote de ris. „La examenul de maturitate, cum era pe atunci, am asezat pe sub banci o sfoara, pe care o roteam ca pe scripeti. Asa ne dadeam noi unul altuia copiutele”, isi aminteste biologul Mircea Cozmei. Absolventii din ’54 si-au amintit si de „taxa de protectie” pe care o luau in liceu celor mai bogati dintre ei. Cine venea la camin sau la ore cu mai multa mincare trebuia sa o imparta cu toti, altfel era jale. „Le furam mincarea, daca nu… Tot contra mincare le faceam si temele sau le dadeam sa copieze la teze celor mai avuti”, povesteste Ion Verdes, fost inginer. Absolventii si-au amintit si de profesorul de geografie Ioan Apostoleanu, care ii alinta „boutilor”, sau de profesorul de sport Vasile Ultimescu, care, spun ei, „le-a fost ca un tata”. „Pentru asta, si pentru ca in acest an ar fi implinit 100 de ani de la nastere, vrem ca promotia 1954 de absolventi sa se numeasca «Vasile Ultimescu»”, a spus printre lacrimi Pavel Gorincioi, unul dintre absolventi. Reintilnirea acestora s-a sfirsit simbata cu o petrecere ca pe vremuri, la Ciric. (Marinela RATA)