Harta Iasului, desenata cu singe

Ieseanul este nascut sa fie asasin. Cel putin asa arata statisticile oficiale. De la inceputul anului nu a trecut o saptamina in care sa nu aiba loc cel putin o crima in judet. Valul de violenta a cuprins toate paturile sociale. De la simplu cioban pina la intelectualul cu pretentii. Cele mai multe omoruri au loc la sate, dar cele mai spectaculoase sint la oras. Numai in primele 11 luni ale acestui an au fost savirsite 48 de crime, la care se adauga alte 12 lovituri cauzatoare de moarte. Anul trecut au fost doar 23, mai putin de jumatate. Astfel, Iasul a devenit de departe cel mai violent judet. Daca in tara media crimelor pe judete este de 10, in Iasi au fost de cinci ori mai multe crime, triplu fata de Bucuresti. Singurul aspect pozitiv: majoritatea criminalilor ajung dupa gratii. Se intimpla ceva ciudat in judetul nostru? Are ieseanul in singe „gena” ucigasului ? Procurori, politisti, psihologi explica scurt fenomenul: saracia, alcoolul si lipsa autoritatii la sate sint principalele motive care au propulsat Iasul in fruntea criminalitatii din Romania.
Cea mai singeroasa zona din judet este pozitionata in orasul Hirlau si comunele din imprejurimi (Deleni, Scobinti, Coarnele Caprei). Potrivit anchetatorilor, in aceasta zona s-au petrecut cele mai multe cazuri de omor. Cea mai linstita zona, unde dihonia inca nu a invrajbit sufletele oamenilor, este situata undeva la limita judetului (Dolhesti, Coropceni, Costuleni, Raducaneni, Mosna). Anchetatorii au constatat anul acesta ca unele zone ce erau cunoscute drept linistite in trecut, in prezent sint bintuite de agresivitate si violenta. Un astfel de exemplu este comuna Cristesti. Daca aici ani de zile nu s-a intimplat nimic, dintr-o data, anul acesta au avut loc doua crime.
Criminalul de duzina: sarac si betiv
Trebuie indeplinite anumite conditii sa ajungi criminal? Din constatarile procurorilor, ale caror birouri au fost pur si simplu sufocate cu dosare de omor anul acesta, s-a putut extrage un anumit tipar. „Sarac, fara prea multe studii, membru al unei familii dezorganizate din mediul rural si in general dependent de bauturi alcoolice”, ne-a prezentat procurorul Valentin Iordan portretul robot al criminalului de duzina. Majoritatea celor care comit astfel de delicte sint infractori primari. Adica savirsesc acest gen de fapte pentru prima oara, cedind impulsului. Cauzele care ii determina sa ajunga in astfel de situatii sint diverse.
Ucigasii sint niste frustrati sociali
Un principal motiv il constituie consumul exagerat de alcool, motiv intilnit in 99% din cazuri, dupa parerea procurorilor. Studiind alcoolemia, s-a ajuns la concluzia ca si femeile ucigase ori victime trag la masea, obtinind in unele cazuri alcoolemii aproape de coma: peste 2 mg/l alcool pur in singe. Faptul ca nu au ocupatie si nici nu mai nutresc speranta ca pe viitor sa fie angrenati in vreun tip de munca, majoritatea celor care provin din mediul rural si ajung sa ucida traiesc pe seama ajutorului social. Cum banii nu ajung mai niciodata, acestia devin niste frustrati social si isi varsa minia asupra celor mai slabi din punct de vedere psihic. Alte cauze care duc la crima sint, in opinia adjunctului comnadantului IPJ, Comisarul Gheorghe Fotea, „saracia din mediul rural, mai ales, si a lipsei de educatie”.
Furculita – instrument al mortii
Daca anul 2003 a fost un an al „cutitelor”, cele mai multe victime fiind injunghiate, anul acesta s-a constatat o diversificare in ceea ce priveste „uneltele” folosite. Toporul, furca, parul sint „armele” care au fost utilizate cel mai mult la tara. S-a ajuns chiar in situatia ca o banala furculita sa fie folosita ca instrument al mortii. Pentru procurori, rezolvarea crimelor la sate nu ridica probleme. „In judet, foarte putine crime sint savirsite cu premeditare. Din acest motiv autorii nici nu isi iau masuri de precautie. Aceste aspecte fac ca in demersul anchetei sa nu existe probleme in identificarea infractorului. 60-70% dintre acestia regreta doar situatia in care se afla”, a declarat Valentin Iordan, procuror criminalist.
Traseul crimei: insecuritate, anxietate, teama, agresivitate
Nici criminalul de oras nu este cu mult diferit de cel din mediul rural. In mediul urban predominante sint scandalurile domestice si loviturile cauzatoare de moarte. Tot consumul de alcool, lipsa unui loc de munca imediat dupa terminarea liceului precum si anturajul isi lasa iremediabil amprenta asupra individului care recurge la acte de violenta. „Aparitia societatii de consum, stimulata prin reclame, ii fac pe tineri sa isi doreasca din ce in ce mai multe. Aproape toti cei care ajung in astfel de ipostaze se afla in somaj sau nu au ocupatie, ceea ce le cauzeaza o stare de insecuritate. Insecuritatea duce in mod automat la anxietate, teama, si din aceste sentimente se naste agresivitatea, care duce la manifestarea violentei in diverse forme”, a detaliat medicul psihiatru Gabriel Crumpei.
Cazurile Domnaru si Cub – crime atipice
Criminalii de oras sint cei mai „celebri”, fiind si mediatizati intens. Doi dintre criminalii „faimosi” ai anului 2004 vor ramine Ionut Ceobanu, cel care si-a ucis sora in catacombele de la Cub, precum si Ovidiu Domnaru, cel care si-a omorit sotia, celebra avocata Elena Domnaru. De aceste doua cazuri s-a ocupat procurorul Vasilii Pretula. „Desi majoritatea cazurilor de omor se petrec pe fundalul consumului de bauturi alcoolice, aceste doua crime au fost savirsite in cu totul alte conditii, iar prin modul in care autorii au actionat am putea sa le clasam in categoria celor atipice”, a specificat Pretula.
Trei categorii de infractori
Anchetatorii povestesc ca, atunci cind sint interogati, infractorii se impart in trei categorii. In prima transa sint cei „facili”, stresati numai la ideea ca trebuie sa faca fata unui interogatoriu. In general, acestia sint agitati, evita privirea, inghit in gol, isi framinta miinile si regreta situatia in care se afla, desi nu o constientizeaza. In cea de-a doua categorie sint inclusi cei care regreta, dar in acelasi timp constientizeaza ceea ce au facut. La interogatorii se manifesta prin gesturi putine, privesc in gol si raspund la obiect. Cea de-a treia categorie sint „impasibilii”. Respectivii isi calculeaza fiecare gest, isi ascund emotiile si raspund cu greutate la intrebarile puse, necesitind o perioada indelungata de gindire. Impasibilii au intotdeauna o versiune proprie asupra faptelor, nici nu coopereaza cu anchetatorii si nici nu regreta fapta comisa.
Cei mai multi criminali au intre 20 si 30 de ani, virsta marilor dorinte
Cei mai multi autori de crime au virste intre 20 si 30 de ani. „Adica virsta marilor dorinte, cit si a marilor frustrari, virsta la care nu exista intelepciunea specifica care sa modeleze comportamentul”, spune medicul psihiatru Crumpei. Sint si exceptii de virsta. Cel mai batrin criminal are 86 de ani, virsta „intelepciunii”. Este vorba de un localnic din Podu Iloaiei care si-a omorit sotia. Acesta nu a mai supravietuit cu mult sotiei, intrucit la citeva luni dupa comiterea faptei a decedat. La polul opus, cel mai tinar criminal este un pustan care se apropie cu pasi repezi de virsta de 17 ani. Implicat intr-o cearta in comuna Probota, acesta a sfirsit prin a ucide pe unul dintre consateni.
Ce face politia?
In opinia anchetatorilor, primii care trebuie sa previna actele de violenta extrema sint sefii de post. „Fara a generaliza, experienta m-a invatat ca acolo unde sefii de post nu sint foarte autoritari, acolo se comit mai multe crime. Un sef de post are obligatia de a-si cunoaste comunitatea, iar satenii trebuie sa-i stie de frica. El are legea de partea lui si puterea de a-si stapini pretendentii la comiterea de infractiuni”, ne-a declarat un anchetator cu vechime. In contrareplica, seful IPJ Iasi s-a ferit sa puna numarul masiv de crime din judet doar pe seama politistilor. „Daca ar fi sa intervina doar politia, s-ar spune ca sintem un stat politienesc”, a comentat acesta. Alexa vede imbunatatirea situatiei prin modificarea Legii 61, privitoare la tulburarea linistii publice, in sensul ca scandalagii sa fie dusi la arest, nu numai amendati.
Cele mai celebre crime ale anului
In ultimul an, politistii si procurorii ieseni au avut de rezolvat patru crime celebre, toate intimplate in orasul Iasi. Cea mai grea crima a fost, fara indoiala, cea de la Cub, fiind necesare sapte luni de ancheta. In alte doua cazuri a fost nevoie de cel mult o luna pentru gasirea criminalilor. In dosarul „Domnaru”, ucigasul s-a predat de bunavoie dupa ce a stat jumatate de zi in casa alaturi de victima moarta.
Cazul Tatarasi
1 ianuarie 2004, Tatarasi. Politistii nu au avut voie sa bea sampanie la miezul notii. Au fost consemnati sa rezolve crunta crima din blocul A1 din Tatarasi. Cunoscut sub numele de dosarul „Electronistul”, politistii erau obligati sa descopere asasinul lui Nelu Chebac. Acesta a fost gasit pe 16 decembrie omorit cu 54 de lovituri de surubelnita si cutit. Cosmarul anchetatorilor a luat sfirsit pe 18 ianuarie 2004. Ucigasul a fost prins. Era vorba de studentul constantean Lucian Topalescu (22 ani), una din cunostintele victimei. Cazul a fost socant prin cruzime.
Cazul Cub
18 martie 2004, ora 19 – Centru. Ana Maria Ceobanu (16 ani), eleva la Liceul Economic nr. 2, a fost gasita violata si ucisa in catacombele de la Cub. A fost cea mai grea crima de peste an. Lipsa indiciilor de la locul faptei a ingreunat mult ancheta. Finalul, care a venit dupa sapte luni de cercetari, a fost socant: ucigasul nu era decit fratele fetei, Ionut Ceobanu (22 ani). A fost identificat pe baza testului ADN. Crima a socat prin identitatea ucigasului.
Cazul Domnaru
11 septembrie 2004, ora 7, satul Pietrarie – zona rezidentiala din apropierea Iasului. Dupa o casnicie de aproape 30 de ani, punctata deseori de certuri violente, Elena Domnaru a fost ucisa de sotul ei, Ovidiu Domnaru. Motivul crimei a fost gelozia. Barbatul isi suspecta fosta sotie, celebra avocata, ca vrea il paraseasca pentru altcineva. Si-a rezolvat furia bagind cutitul in inima Elenei Domnaru. Cazul a socat prin inaltimea paturii sociale la care a patruns flagelul crimei.
Cazul Podu Ros
28 octombrie 2004, noaptea, bulevardul Nicolae Iorga 51. Evira Belosinschi (62 ani) a fost violata, omorita cu salbaticie si jefuita de patru „golani de cartier”. A murit pentru ca tinerii o banuiau ca este proprietara unei averi fabuloase. Florin Nedelcu (24 ani), criminalul, Emil Constantin Tanase (20 ani), complice la crima, Cezar Cotea (20 ani) si Mihai Popa (19 ani), amindoi acuzati de furt, au fost prinsi dupa zece zile. Cazul a socat deoarece s-a putut vorbi de un comando al mortii.
Jumatate din crime au loc intre rude
Moldova se afla in fruntea topului criminalitatii in regiunile din tara. Intr-un studiu efectuat de structurile IGPR, harta mortii din Romania incadreaza nordul Moldovei pe primul loc pe tara. Aceeasi statistica amplasaza Bucurestiul pe locul intii la accidente de circulatie, iar Harghita-Covasna pe primul loc la sinucideri. Raportat la o suta de mii de locuitori, aceeasi statistica arata ca noua moldoveni au savirsit o fapta de violenta extrema. Dupa judetele Moldovei, in clasamentul mortii apar judetele Dolj, Prahova si Cluj. La polul opus, judetele in care s-au comis cele mai putine omoruri sint Alba, Satu Mare, Covasna si Tulcea. Tot la nivelul intregii tari, cele mai multe astfel de fapte s-au comis la sate, in proportie de 66 la suta. Specialistii care au intocmit statistica au scos in evidenta ca in 45 la suta dintre omorurile comise, intre autor si victima exista grade de rudenie. Astfel, 22 la suta dintre fapte sint comise intre soti si intre concubini, 10 la suta de fii contra parintilor, iar 4 la suta intre frati. In cea ce priveste locul comiterii faptelor, cele mai multe crime s-au comis in locuintele victimelor si pe fondul consumului de alcool. Astfel, 79 la suta dintre omoruri au fost comise spontan, pe fondul betiei, 4 la suta din criminali au lovit din gelozie, iar 2 la suta din razbunare. Statisticile IGPR mai arata ca jumatate dintre criminalii care au ucis in acest an au folosit obiecte intepatoare (cutite, topoare, surubelnite), iar restul au folosit forta fizica. Foarte rar ucigasii au recurs la forta focului sau a substantelor explozive. (Ada GRAJDEANU, Anca TELEOJAN)