I-am colindat incognito pe sefii Iasului si am strins, cu chiu, cu vai, 90.000 lei

Anul acesta, colindatorii au batut degeaba la usa mai-marilor orasului si judetului. Cei care au batut la usa primarului sau a presedintelui Consiliului Judetean in speranta de a pleca cu buzunarele pline s-au inselat. Majoritatea usilor au ramas inchise. Acolo unde colindatorii au fost totusi lasati sa cinte, darurile primite din partea sefilor municipiului si judetului nu au meritat efortul. Pentru a vedea cum sint primiti colindatorii de oficialitatile orasului, reporterii „Ziarului de Iasi” au mers din usa-n usa cu colinda. O fetita, eleva la Liceul de arta „Octav Bancila”, a fost „tocmita” sa colinde oficialitatile Iasului, iar reporterii nostri au urmat-o pas cu pas, din spate. Colindatoarea nu a fost aleasa la intimplare. La doar 12 ani, Teodora Lozonschi a colectionat participari si medalii la concursuri nationale si internationale la Piatra Neamt, Galati, Bacau, Bucuresti si in Cehia.
Pe lista oficialitatilor au fost trecuti parlamentari, viceprimari, vicepresedinti ai CJ, primarul, prefectul si subprefectul Iasului. In total, 13 persoane de la care asteptam o „recolta” bogata. Bilantul unei seri de colindat pe la casele mai-marilor zilei a fost insa de-a dreptul dezamagitor. Mult mai „rentabil” ar fi fost sa mergem prin vecini sau pe la rude.
10.000 lei de la familia sefului CJ
Primul vizitat a fost proaspatul deputat PD Petru Movila, acesta locuind intr-o casa in apropierea bisericii Trei Ierarhi. Fetita a sunat la poarta care, intr-un tirziu, s-a si deschis. Insa nu deputatul a fost cel care a ascultat colinda, ci o cu totul alta persoana, casa fiind locuita de mai multe familii. Cei 50.000 de lei primiti de micuta colindatoare ne-au permis totusi sa ne facem o idee despre cursul „pietei”. Fara sa ne fi lamurit daca Movila ne-ar fi deschis sau nu poarta, ne-am continuat periplul catre apartamentul presedintelui CJ, Lucian Flaiser. Dupa citeva minute de cautari, am reusit sa ajungem in fata usii cu grilaj metalic a acestuia. Am urcat un etaj mai sus, lasind-o pe colindatoare sa cinte „Noapte de vis” pentru sotia lui Flaiser, Nicoleta. Vocea cristalina a fetitei nu a parut sa impresioneze prea mult, de la Flaiser trebuind sa ne multumim cu 10.000 de lei, strecurati prin grilaj.
Subprefectul nu a primit colindatoarea
Cu 60.000 de lei cistigati intr-un sfert de ora, din doua cintece, ne consideram destul de norocosi. Dupa vizita la Flaiser insa, ghinionul s-a tinut scai de noi toata seara. La ora 17.15, soneria interfonului de la apartamentul vicelui CJ Iovu Brezuleanu a sunat in gol, usa de la intrarea in blocul din Tirgu Cucu raminind inchisa. Citeva minute mai tirziu, am obtinut acelasi rezultat si la apartamentul deputatului PRM Anghel Stanciu, care sta tot in zona, la unul din blocurile tip vila din Tg. Cucu. Luminile stinse si storurile trase ne-au facut sa conchidem ca Stanciu isi petrece Craciunul in alta parte, asa ca ne-am indreptat spre locuinta suprefectului Corneliu Rusu Banu, unde am ajuns pe la 17.30. La a doua incercare, s-a auzit vocea subprefectului intrebind cine este. „Colindatori. Primiti cu colinda?”, intreaba fetita, asteptind, ca si noi, ca usa sa se deschida. „Nu”, suna insa sec raspunsul subprefectului.
Vicele Neculau: „In viata mea nu am mai auzit ceva atit de frumos”
Ne urcam din nou in masina, luind drumul Copoului spre vila primarului Gheorghe Nichita. Bradutii impodobiti cu ghirlande luminoase si sutele de beculete aprinse pe fatada vilei faceau din casa lui Nichita cea mai frumos impodobita din cite vazusem in periplul nostru. Micuta colindatoare intinde mina spre sonerie, din spatele gardului miriind amenintator un ciobanesc german. Dupa citeva minute, usa casei s-a deschis, iar micuta noastra cintareata se pregatea sa-si inceapa colinda. Intrebarea „primiti cu colinda?” a primit insa acelasi raspuns ca si la Rusu Banu: „Nu”. Am continuat tot in Copou. Usa apartamentului din Aurora in care inca locuieste senatorul PSD Ion Solcanu a ramas si ea inchisa, asa ca am inceput sa cautam apartamentul viceprimarului Constantin Neculau. Cu cinci minute inainte de ora 18, ajungem in fata usii acestuia. La lumina brichetei am reusit sa citim numele lui Neculau pe cutia de scrisori. Sunam si usa chiar se deschide. Vocea fetitei cinta din nou „Noapte de vis”, dupa prima strofa in cadrul usii venind si Neculau. „Minunat. In viata mea nu am mai auzit ceva atit de frumos”, spune acesta, intinzindu-i colindatoarei 30.000 de lei. Iesim din ascunzatoare, pentru a putea face o fotografie viceprimarului. Aproape imediat, acesta „pluseaza” si mai gaseste pentru fetita si o punga de bomboane.
Prefectul nu a deschis
Ultima oprire am facut-o la vila prefectului Spiridon Cretu, din Valea Adinca. De dupa gard, se vad luminile aprinse si televizorul functionind in sufragerie. Poarta nu are nici o sonerie, asa ca asteptam rabdatori ca cineva sa auda latratul furios al ciinelui-lup legat in spatele portii. Dupa doua-trei minute, ciinele se plictiseste si se intoarce in cusca, fara ca cineva sa fi aparut in cadrul usii. Ne uitam la ceas. Ora, destul de tirzie, ne face sa renuntam la alte cautari si sa ne retragem spre casa. Ne facem bilantul: in trei ore de alergatura pe la oficialitatile Iasului, am reusit sa stringem doar 90.000 lei si o punga de bomboane. Cam putin, dar sa speram ca la anul va fi un colind mai manos. (Nicolae MANOLIU)