Primii 3 ieseni acuzati de politie politica

Lista CNSAS cuprinde 33 de nume de securisti din toata tara. Toti sint acuzati ca au facut politie politica inainte de 1989. Printre ei, trei ieseni. Unul dintre ei este colonelul in rezerva Ovidiu Andronache, fost sef al Serviciului 1. Un al doilea este Dumitru Gheorghe Ionescu, decedat. Al treilea este Corneliu Popescu, fost sef al serviciului 1. Reporterii „Ziarul de Iasi” l-au gasit pe Ovidiu Andronache, acum colonel in rezerva din 1986. Discutia a avut loc chiar la acesta acasa, intr-un apartament din Podu Ros. In camera, numai mobila strict necasara: un pat, o masa, citeva scaune. Un televizor vechi de cel putin 15 ani, pe care stateau citeva gutui. Colonelul in rezerva, care nu stia ca venim, ne-a intimpinat imbracat in pijama. Cit am discutat, a avut in fata decizia 36, din 3 septembrie, a CNSAS, prin care era informat ca e acuzat de politie politica. „I-am si raspuns lui Gheorghe Onisoru, seful CNSAS”, a spus Andronache. Colonelul in rezerva a negat toate acuzatiile aduse. Conform deciziei 36, aceste acuzatii erau ca Andronache „a semnat rapoarte, note de analiza si adrese prin care s-au incalcat drepturile cetatenesti prevazute in Constitutia Romaniei in vigoare la acea vreme”.
Care a fost raza de actiune a colonelului
„Nu se face referire la nici un fapt concret”, a fost principalul argument al fostului sef al serviciului 1. Astfel, acesta a spus ca nu i s-a transmis de ce fapta anume se face vinovat. Unul din cei mai acerbi promotori ai acestei actiuni a CNSAS, Mircea Dinescu, ne-a explicat cum au aparut aceste nume pe lista. „Nu pot sa va spun ce a facut unul anume din cei de pe lista. Toate numele care au aparut pe lista celor 33 sint scoase din dosarele de Securitate ale unor persoane care au facut puscarie politica sau din dosarele fostilor informatori ai Securitatii”, a declarat, aseara, pentru „Ziarul de Iasi”, Dinescu. In plus, Andronache a aratat ca decizia CNSAS l-a pus „pe acelasi plan cu cei care au comis atrocitati, au fost tortionari, au anchetat si condamnat persoane pentru atitudini politice”. Totusi, colonelul a admis ca in raza sa de actiune se aflau cei care aveau simpatii legionare, ca si fostii membri ai partidelor taraniste si liberale. „Voi contesta la Curtea de Apel decizia CNSAS, pentru ca o consider un abuz”, a mai spus Andronache.
„Noi sintem plevusca, nu crap”
In acest moment, singurele surse de venit ale fostului sef al serviciului 1 sint pensia sa de citeva milioane de lei si chiria de pe un apartament. „Acesta in care stau este apartamentul meu, iar cel inchiriat este al fiicei mele, dar aceasta este in Canada”, a explicat Andronache. Mai are o Dacie veche de 30 de ani, cu care mai merge la piata. Colonelul in rezerva crede cu tarie ca nu se face vinovat de nici o acuzatie de politie politica. „Nu am avut legaturi cu organul de partid. Cind Ion Iliescu era prim-secretar la Iasi, nici nu l-am cunoscut personal”, a adaugat Andronache. „Vorba lui Dinescu: noi sintem plevusca, nu crap”, a incheiat colonelul. Membrul CNSAS, Mircea Dinescu nu are de gind sa inghita aceasta explicatie. Acesta a spus in mai multe rinduri ca sint putine sanse ca adevaratii securisti sa iasa la iveala. Dar si ca numele de pe lista celor 33 sint ale unor securisti vinovati. „Este politie politica ce au facut acesti oameni, asta este”, a adaugat Dinescu.
Cum era organizata Directia Securitatii Statului
Serviciul 1, pe care il conducea Andronache la Iasi, reprezenta in teritoriu ce era Directia I la nivel national, in cadrul Directiei Securitatii Statului (DSS). Directia I, informatii interne, se ocupa de siguranta nationala (foste partide politice, culte, legionari, iredentism, invatamint, minoritati, mass-media si posturi de radio straine care emiteau in romaneste). Directia a II-a, contrainformatii economice, supraveghea informativ intreaga economie nationala. Directia a III-a de contraspionaj avea atributii legate de supravegherea informativa a reprezentantelor diplomatice acreditate in Romania si a diverselor organisme internationale. Directia a IV-a, contrainformatii militare, avea atributii legate de supravegherea informativa a cadrelor DSS. Directia a V-a, securitate si garda, asigura paza demnitarilor si in special a cuplului prezidential. Directia a VI-a, faimoasa pentru brutalitatea ei, se ocupa de cercetari penale si ancheta cazurile care erau considerate a fi de competenta Securitatii, trimise ulterior in justitie.
Dizidentii anilor ’80 n-au auzit de el
Un amanunt ciudat al activitatii de securist a lui Andronache este ca nu a lasat prea multe urme. Asta reiese din declaratiile unora din dizidentii ieseni ai anilor ’80. „Nu-mi spune nimic numele asta…”, a spus Alexandru Tacu, primul iesean care si-a vazut dosarul de Securitate. „Nu am auzit”, a spus si Cassian Maria Spiridon. O posibila explicatie este data chiar de colonel. „Eu am trecut in rezerva in 1986, cind cei mai multi dintre dizidenti nu erau activi. Si Dan Petrescu si ceilalti au facut acte de dizidenta in special din 1987”, a spus Andronache. In ceea ce priveste felul in care Andronache se purta cu subordonatii, parerile sint impartite. „Era drastic cu ofiterii din subordine. Orice mica nesupunere se pedepsea cu zile de arest. Ofiterii Securitatii faceau arest”, a spus, sub protectia anonimatului, unul din fostii ofiteri ai serviciului 1. „Era mai degraba un tip rezervat”, a spus un alt fost subordonat. (Catalin PRISACARIU)