Medicii de familie nu vor mai putea lucra in mai multe centre de permanenta

De la data de 1 mai, medicii de familie din judetul Iasi nu vor mai avea voie sa lucreze in mai multe centre de permanenta. O comisie formata din reprezentanti ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate si ai Directiei de Sanatate Publica Iasi a decis acest lucru in urma unei intilniri in care s-a discutat despre eficienta si modul de organizare a acestor centre. Daca seful CJAS spune ca centrele sint „aranjate" prost pe harta judetului, seful de la DSP afirma ca organizarea unui centru de permanenta depinde in cea mai mare masura de disponibilitatea medicilor de familie si a autoritatilor locale. In momentul de fata functioneaza noua centre de permanenta, distribuite mai ales in jumatatea nordica a judetului.

Peste 50 de medici de familie din judet efectueaza in acest moment garzi in cele noua centre de permanenta medicala, respectiv Deleni, Plugari, Bivolari, Vladeni, Focuri, Movileni, Podu Iloaiei, Schitu Duca si Ciortesti. Chiar si asa, o mare parte din judet nu beneficiaza de servicii medicale in centru de permanenta, desi conducerea DSP spune ca s-au facut eforturi pentru ca aceasta activitate sa acopere intreg judetul. „DSP a fost institutia care a purtat discutii cu medicii de familie si cu autoritatile locale, insa pentru a infiinta un centru de permanenta e nevoie de colaborare. Autoritatile locale trebuie sa puna la dispozitia medicilor de familie un spatiu adecvat si sa contribuie si la plata utilitatilor. In multe localitati nu s-a putut acest lucru. In altele nu s-a indeplinit conditia de a fi cel putin cinci medici asociati in centru si nu-i poti obliga sa faca aceasta activitate", a declarat conf.dr. Lucian Indrei, directorul DSP.

Pe de alta parte, seful CJAS spune ca aceste centre de permanenta sint vazute de catre medici doar ca o sursa de venit si ca el nu are siguranta ca acolo chiar se efectueaza servicii medicale. „Majoritatea medicilor isi fac treaba, insa sint si golani care profita. E o golanie sa spui ca lucrezi in mai multe centre. Garda este de 24 de ore si pe hirtie au o gramada de pacienti in centre, dar e greu de spus daca sint eficiente. Medicii de familie sint foarte putin controlati si oricum sanctiunile sint foarte mici. Daca nu-l gasesc o data la munca primeste mustrare, a doua oara i se iau 50% din bani si a treia oara i se reziliaza contractul, insa doar pentru sase luni, dupa care medicul isi reia activitatea", a precizat dr. Iulian Serban, presedintele CJAS. Acesta este nemultumit si de faptul ca unii medici incaseaza sume mari de bani de pe urma activitatii in centre. „Un medic care anul trecut a lucrat in trei centre a adunat doar de aici 130.000 de lei, pe linga cei mai bine de 100.000 de lei pe care ii luase pentru cabinetul medical individual. Asa cum prof.dr. Vasile Astarastoaie are patru functii de conducere si alte trei zone de cistig, asa probabil se descurca si un medic care lucreaza in patru cabinete", a mai spus dr. Serban.

In replica, reprezentantii medicilor de familie spun ca fiecare isi merita banii. „Medicul este platit pentru serviciile medicale pe care le efectueaza, exact cum e sistemul de garda. Medicii au si ei credite in banci, cheltuieli de tot felul, asa ca muncesc ca sa le plateasca", a precizat dr. Anca Deleanu, sefa Societatii Medicilor de Familie din Iasi. Ea a mai spus ca se intentioneaza amenajarea unui astfel de centru in apropierea Spitalului „Sf. Spiridon" pentru a mai degreva activitatea din Unitatea de Primiri Urgente, discutiile in acest sens fiind destul de avansate. „Din zonele Deleni si Bivolari, unde sint centre de permanenta, vin putini pacienti, tocmai pentru ca cei mai multi sint rezolvati acolo. La noi ajung doar cazurile grave. Pe de alta parte, in zona de sud-vest a judetului, Tibana, Voinesti, Mironeasa, pacientii vin in numar foarte mare, iar cei mai multi dintre ei ar putea fi rezolvati de catre medicii de familie", a declarat conf.dr. Diana Cimpoesu, medic sef UPU-SMURD. De altfel, si seful DSP a precizat ca in urma unei analize care a vizat activitatea centrelor de permanenta s-a observat ca doar unul din cinci pacienti consultati in centru mai ajunge apoi si la spital, restul fiind tratati si trimisi acasa. La nivelul DSP se discuta despre posibilitatea de a organiza si alte centre de permanenta in zone care in momentul de fata nu sint acoperite.