Cultura de discoteca si bar

Putine comune se mindresc cu existenta unei biblioteci. Fie ca au o cladire
special destinata de catre Consiliul Local sau functioneaza in localul
primariilor, acestea dispun de un fond de carte care a depins de bugetele
locale, nu de putine ori sectorul cultural fiind neglijat. Bibliotecile comunale
sint adapostite, in general, in cladiri vechi care nu au mai primit „ingrijiri” de
foarte multa vreme. Iarna, lipsa surselor de incalzire determina bibliotecile
sa-si desfasoare activitatea intr-un spatiu restrins, facind ca numarul si-asa
redus de cititori sa se micsoreze considerabil. Cresterea necesarului de
publicatii din biblioteci s-a realizat numai prin achizitii de la Biblioteca
Judeteana, care au completat numarul de carti deja existent. Cunoasterea
cerintelor de cultura ale locuitorilor comunelor, atragerea populatiei la
lectura si difuzarea cartilor de toate genurile au constituit totusi preocupari
permanente ale bibliotecarilor. Numarul de volume si publicatii existente in
bibliotecile comunale variaza de la citeva sute la aproape 12.000. Cu toate
ca numarul de carti este insuficient, este asigurat un minim necesar de
carte pentru locuitorii comunei. Rafturile bibliotecilor cuprind carti din
diverse domenii, de la beletristica pina la enciclopedii si atlasuri.
Pe linga bibliotecile comunale deja existente, printre care cele de la Bira,
Botesti, Cordun, Gheraesti, Ion Creanga, Sagna, Sabaoani ori Valea
Ursului, se vor adauga si altele in special in comunele nou-infiintate, dar si
in altele in care nu exista nici acum o biblioteca, cum ar fi cea de la
Boghicea. Nici o biblioteca nu se poate lauda ca a primit donatii particulare.
Printre bibliotecile care au un fond de carte de peste 10.000 de carti se
numara cele de la Botesti si Gheraesti. Preferintele de lectura ale cititorilor
se indreapta mai mult spre carte scolara, carte de specialitate si dictionare.
Chiar daca unele masuri organizatorice ce au vizat bibliotecile au urmarit
doar amenajarea, acolo unde spatiul a permis, a salilor de imprumut si de
lectura, acestea nu au adus un numar mai mare de cititori. Cititori fideli au
ramas doar elevii – nevoiti sa citeasca lectura recomandata -, cadrele
didactice ale scolilor din comuna, functionarii publici, specialistii si
pensionarii. Intilnirile de carte, expozitiile de pictura si sarbatorirea unor
evenimente culturale gazduite de biblioteci au fost organizate doar de
scoala.
Cauzele care au generat o crestere a lipsei de interes fata de lectura in
rindul copiilor si tinerilor din mediul rural sint determinate de prezenta
calculatorului in viata acestora, a televizorului si, nu in ultimul rind, de
mentalitatea tinerilor, care ignora orice forma de cultura.
Activitatea caminelor culturale este inexistenta
Caminele Culturale din comunele arondate Romanului nu mai gazduiesc
manifestari culturale ca odinioara. Fie ca aceste cladiri si-au gasit o alta
destinatie, alta decit cea culturala, caminele culturale de astazi nu-si mai
desfasoara activitatea in strinsa legatura cu Primaria, scoala si biserica. In
general, aceste cladiri au fost lasate uitarii, intrind rapid intr-un proces de
degradare. Reabilitarea acestora presupune, pe linga fonduri, si initiativa
din partea primariilor. Daca in unele dintre acestea se organizeaza, pe
linga adunari locale, nunti, botezuri si discoteci, la Bira, de exemplu,
administratia locala a transformat caminul cultural din comuna intr-un
centru social. Cele trei camine culturale din comuna Cordun, reabilitate
recent din bugetul local, duc lipsa de o persoana dinamica si interesata
care sa fie dornica de renasterea activitatilor culturale din zona. „Nu am
gasit nici un tinar care sa reinvie viata culturala in comuna. Noi am dat o
fata noua celor trei camine culturale, dar initiativa unei activitati culturale
bogate o da omul angajat pentru acest lucru”, a spus Adrian Diaconu,
primarul comunei Cordun. Daca la caminul cultural din Valea Ursului
activitatile specifice sint practic inexistente, cel din satul Giurgeni a fost
inchiriat unei societati comerciale. Inchiriate sint si cele doua camine din
comuna Sagna, intrucit lipsa fondurilor nu a permis edililor comunei
refacerea acestora. Banii obtinuti, insa, au fost investiti in caminul cultural
de la Vulpasesti, care si-a schimbat total infatisarea. O initiativa binevenita
este si aceea a Consiliului Local de la Botesti, de a construi „Casa
Tineretului”, in care sa se desfasoare diverse manifestari culturale pentru
tineri. De asemenea, seful administratiei publice din comuna Ion Creanga
se poate mindri cu faptul ca a reabilitat 100% doua camine culturale din
cele cinci cite are comuna, cel din Ion Creanga si Averesti. Pe termen
scurt, Primaria Ion Creanga are in vedere darea in folosinta a unui camin
cultural nou la Stejaru, in care vestita formatie de dansuri din zona sa-si
desfasoare in bune conditii activitatile artistice, dar si unul in satul Recea.
Primarul Petre Prichici vrea sa reimprospateze viata artistica a comunei,
care era altfel perceputa de oamenii locului in trecut. „Scoala era cea mai
implicata in activitatile culturale ale comunei, dar pentru ca astazi profesorii
nu sint toti lucuitori ai zonei, actiunile culturale sufera mult”, a mai spus
Petru Prichici, primarul comunei Ion Creanga. Daca in comuna Cordun nu
se gaseste o persoana dornica sa se implice in activitatile culturale ale
comunitatii, la Ion Creanga aceasta persoana exista, dar fondurile nu
permit, deocamdata, remunerarea acestuia. Activitatile din caminele
culturale comunale sint practic inexistente, tinerii intelegind prin viata
culturala distractie in discoteca sau, mai rau, printre preocuparile lor nu mai
este timp si de cele culturale. (Ana-Maria POSTELNICU)