Zeci de mii de hectare si un milion de euro Printul Sturdza revendica mosiile din Neamt

Mostenitorii printului Dimitrie Sturdza – descendenti ai domnitorului
Moldovei, Mihail D. Sturdza (1834-1849) – au solicitat Prefecturii Neamt
retrocedarea a peste 27.000 de hectare de padure din judet, ceea ce
inseamna peste 10% din totalul suprafetei de terenul cu vegetatie
forestiera. Cea mai mare suprafata de padure este solicitata in masivul
Ceahlau (5.309 hectare).
Familia mai solicita padurile de pe versantii de sud ai virfului Ceahlau
(2.512 hectare), masivul Grintiesul (4.563 hectare), Stejarul (2.563
hectare), masivul Bistricioara (4.866 hectare), masivul Bistra (1.064
hectare) si masivul Hangu (2.909 hectare).
Din suprafata totala solicitata de catre nepotii domnitorului Sturdza – Greta
Marie Kristine Kvaal, din Suedia, precum si Mihai, Elena, Eric, Gheorghe si
Dimitrie Sturdza, din Elvetia – 26.100 de hectare reprezinta teren forestier,
139 de hectare – poieni si 904 hectare – goluri de munte. „In judetul Neamt,
printul Sturdza a avut 12 mosii, cea mai mare aflindu-se in zona Hangu. El
a detinut terenurile situate in zona ce se intinde intre Bicaz si Borca”, a
precizat Ilie Petre, jurist in cadrul Prefecturii Neamt.
Cererile de retrocedare au fost transmise catre comisiile comunale de
resort de la Hangu si Ceahlau, urmind sa fie analizate in baza prevederilor
legale. Directia Silvica Neamt, care are in administrare o suprafata de
230.045 hectare de fond forestier, din care 226.624 hectare de padure, va
discuta cu nepotii printului Sturdza posibilitatile de administrare a celor
peste 27.000 de hectare de terenuri cu vegetatie forestiera. Urmasii
domnitorului Mihail D. Sturdza au fie posibilitatea de a-si infiinta un ocol
silvic privat, cu personal si paza proprii, fie sa lase suprafata de teren, in
continuare, in custodia Directiei Silvice. O solicitare asemanatoare a
urmasilor domnitorului s-a inregistrat in judetul Iasi, unde acestia au cerut
retrocedarea a 6.000 de hectare de teren. Pentru imobilele cu destinatie
comerciala aflate pe terenuri din judetul Neamt, urmasii domnitorului au
solicitat, in urma evaluarii, despagubiri de aproximativ un milion de euro. In
contul acestei sume, ei vor deveni actionari la Fondul „Proprietatea”, ce se
va infiinta pina la data de 22 ianuarie 2006, conform prevederilor Legii
247/2005. „Mostenitorii domnitorului au solicitat despagubiri de un milion de
euro pentru imobilul de administratie al mosiei, aflat in comuna Ceahlau,
precum si pentru mori, circiumi si alte imobile cu destinatie comerciala din
localitatile Hangu, Poiana Teiului, Buhalnita, Farcasa si Ceahlau”, a mai
declarat juristul Ilie Petre.
Avind in vedere ca, la Constanta, printul Serban Sturdza incearca sa
reconstituie una din casele bunicilor sai, este posibil ca mostenitorii
domnitorului sa decida pentru a-si administra singuri terenurile detinute in
Neamt. Printul Serban Sturdza e decis sa reconstituie stilul neoclasic al
casei bunicilor, considerind ca aceasta poate deveni o perla arhitectonica a
orasului Constanta. Cladirea dateaza din anul 1896 si era un hotel al
calugarilor, ce a apartinut Manastirii Ortodoxe Romanesti de la Muntele
Athos, fiind loc de popas si odihna pentru calugarii pelerini. Reamintim ca,
la inceputul lunii octombrie 2004, unul dintre urmasii printului Sturdza,
Stefan Dimitrie Ferdinand Sturdza, cetatean elvetian, a decis sa se
casatoreasca in Romania cu Nina Irina Tandarica, nunta princiara avind loc
la Palatul Culturii din Iasi, in prezenta a peste 100 de cupluri nobiliare,
venite din Germania, Franta, Anglia, tarile nordice si Tarile de Jos. (Alex NISTOR)