Soc in lumea academica ieseana

Unul dintre cei mai cunoscuti intelectuali ai Iasului a fost declarat colaborator al politiei politice. Verdictul in cazul lui Andrei Corbea Hoisie, ambasadorul Romaniei la Viena, dat ieri de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), a socat o parte din lumea academica ieseana. Vestea a produs cu atit mai multa stupoare cu cit Andrei Corbea Hoisie era cunoscut ca un apropiat al grupului de intelectuali disidenti din Iasi. Este al doilea personaj din anturajul opozantilor anticomunisti care primeste acest verdict, dupa rasunatorul caz Sorin Antohi.

Pleca foarte des in Occident in timpul lui Ceausescu

Membrii Colegiului au sustinut ca probele adunate in dosar impotriva lui Andrei Corbea Hoisie pot fi considerate acte de politie politica, insa, potrivit procedurilor, verdictul devine oficial abia in urma analizei contestatiei din partea acestuia. Dosarul lui Andrei Hoisie a fost verificat in contextul campaniei de deconspirare a colaboratorilor fostei Securitati din rindul demnitarilor si diplomatilor. Ambasadorii romani in strainatate au fost inclusi si ei pe aceasta lista. Tocmai de aceea, apropiatii lui Hoisie se intreaba acum de ce el nu a refuzat postul de ambasador, stiind ca urmeaza a fi verificat. Asta cu atit mai mult cu cit profesorul iesean, fost director al revistei "Dialog" – in jurul careia avea sa se cristalizeze grupul disident – se afla si pe lista neoficiala a persoanelor de sprijin ale Securitatii, gasita in decembrie 1989 in biroul ultimei prim-secretare a Iasului, Maria Ghitulica. Sa fi crezut, oare, Andrei Hoisie ca va beneficia de protectie publica din partea numerosilor sai prieteni cu pozitii inalte?- s-au intrebat ieri unii dintre apropiatii ieseni ai profesorului colaborator. Cert este ca unele semne de intrebare cu privire la eventualele "pete" din dosar au aparut acum doua luni, cind, in mod aparent inexplicabil, Mihai Razvan Ungureanu, pe atunci inca ministru de Externe, a anuntat intentia de retragere a lui Andrei Hoisie din postul de la Viena, pentru care tot el il sustinuse.
Insa banuieli in privinta colaborarii lui Hoisie cu Securitatea existau dinainte de 1989, multi intrebindu-se cum de pleca atit de des in strainatate la tot felul de manifestari stiintifice, in Occident, in America, chiar si in Japonia, intr-o vreme in care prea putini treceau dincolo de hotare. De altfel, o parte dintre notele informative date de Hoisie se refera la aceste deplasari – spun surse din apropierea CNSAS. Pe linga acestea, potrivit acelorasi surse, Hoisie ar fi dat note informative despre liderul Grupului Disident de la Iasi, scriitorul Dan Petrescu.

Pentru unii soc, pentru altii o confirmare

Soc si stupoare pentru unii, confirmarea unor suspiciuni pentru altii. Astfel ar putea fi rezumate reactiile din mediile intelectuale iesene, aseara, la aflarea vestii. "Pentru mine este aproape incredibil! Cred ca a fost strins cu usa, ca altfel nu ar fi facut asa ceva. Mai ales ca a fost unul dintre conducatorii revistei «Dialog», in jurul careia s-a format disidenta ieseana. Ca dascal, am tot respectul pentru el. Departamentul de Jurnalism din Iasi lui i se datoreaza", a declarat prof.dr. Dumitru Oprea, rectorul Universitatii "Cuza". "Nu cunosc nimic despre acest caz si nu vreau sa comentez", a declarat academicianul Alexandru Zub, unul dintre intelectualii mai apropiati de Andrei Hoisie. Fostul disident Alexandru Calinescu – directorul revistei "Dialog", inlocuit in 1983 de Andrei Hoisie – a refuzat sa comenteze verdictul dat colegului sau. Interesant este ca Hoisie a preluat conducerea «Dialog»-ului exact in urma interventiei brutale a Securitatii in rindul colaboratorilor revistei. Atunci, Alexandru Calinescu, Dan Petrescu, Liviu Antonesei, Dan Alexe, Luca Pitu etc. au fost perchezitionati de Securitate si li s-au confiscat materiale considerate in contradictie cu regimul comunist. Misiunea fusese coordonata de insusi ministrul de Interne Tudor Postelnicu. Imediat dupa aceea, Alexandru Calinescu a fost inlaturat de la conducerea revistei in favoarea lui Andrei Hoisie. "Atasamentul" acestuia fata de organele partidului a fost mereu intuit de catre scriitorul Dan Petrescu, liderul Grupului Disident de la Iasi. "Au fost mai multe momente care mi-au confirmat ca Andrei Hoisie e colaborator. Unul dintre acestea s-a petrecut cind, proaspat stabilit in Iasi, am propus sa scoatem un numar la «Dialog» fara nici o tenta politica, profilat exclusiv pe eseu. Ne-am intilnit cu cei de la revista, printre care erau si Sorin Antohi si Andrei Hoisie, si am cazut de acord. A doua zi, cei doi m-au luat deoparte si mi-au spus ca nu putem scoate acel numar. E clar ca le spusesera «baietilor cu ochi albastri» de intentia noastra, iar ei zisesera «Nu»", a relatat Dan Petrescu. O alta imprejurare are drept personaje pe fostul director al BBC Romania, Christian Mititelu, si pe disidentul Dan Alexe: "Dan mi-a spus ca Mititelu i-a aratat o scrisoare semnata in clar de Andrei Hoisie, prin care ii spunea sa nu ne difuzeze pe post protestele impotriva lui Ceausescu. Era in 1988, cind apaream la Europa Libera si in presa straina", a mai povestit Dan Petrescu.

MAE nu fusese inca informat

Andrei Hoisie nu a putut fi contactat pentru a-si spune opinia, insa e de asteptat sa depuna o contestatie. "Legal, el are dreptul sa se apere si sa conteste verdictul. Abia dupa ce ii vom raspunde, voi putea sa comentez acest caz. Pina atunci, nu am voie", a declarat aseara pentru «Ziarul de Iasi» Mircea Dinescu, membru in CNSAS. "Nu doresc sa comentez", a spus si Horia-Roman Patapievici, fost membru al Colegiului. "Ministerul Afacerilor Externe nu a fost anuntat ca vreuna dintre persoanele a caror verificare a fost ceruta a facut politie politica. Nu am primit, deci, un astfel de raspuns nici in ce-l priveste pe domnul Corbea-Hoisie", spune Corina Vintan, purtatoarea de cuvint a MAE.
Andrei Hoisie este cunoscut ca un reputat filolog germanist, laureat al prestigiosului Premiu Herder in 1998, profesor la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi, unde a fondat Departamentul de Jurnalistica. A fost bursier al unor universitati din Germania inca dinainte de 1989. A predat in calitate de profesor invitat, asociat sau chiar titular la importante universitati precum: Paris VIII, Ecole Normale Superieure Paris, Sorbona, Fribourg. A fost membru in Consiliul de conducere al Fundatiei "Soros" intre 1998 si 2000.