Uniunea Europeana este inca departede Romania

Apropierea viitorului summit al Uniunii Europene, care va avea loc in decembrie la Helsinki, creeaza tot mai multa agitatie in rindul tarilor candidate la aderare, unele dintre ele legindu-si sperantele de redresare economica de indeplinirea acestui tel greu de atins.
Dar oficialii europeni se arata destul de prudenti in declaratiile care privesc acest subiect, principalul mesaj transmis tarilor Europei de Est fiind cel al continuarii eforturilor de indeplinire al criteriilor de aderare. In acelasi ton, Guenter Verheugen, comisarul european desemnat sa se ocupe de problemele privind largirea UE, a declarat cu fermitate, alaltaieri, ca tarile candidate la aderare nu vor beneficia de nici o "relaxare" a criteriilor cerute de institutie. Verheugen, sustine ca ritmul procesului de largire "nu trebuie sa fie prea rapid, asa incit unitatea UE sa nu fie amenintata", dar nici prea lent, "ca sa nu se descurajeze candidatii". In acest sens, el estimeaza ca urmatoarele aderari ar putea fi anuntate inainte de finalul viitorului sau mandat de comisar, la inceputul anului 2005.
Dupa cum se stie, cei 15 membri ai Uniunii negociaza deja aderarea a sase candidati – asa numitul "prim val", care cuprinde Polonia, Republica Ceha, Ungaria, Slovenia, Estonia si Cipru. Alte cinci tari sint avute in vedere: Bulgaria, Romania, Slovacia, Lituania si Letonia.
Verheugen a salutat "curajul" guvernelor din aceste state care trebuie sa faca fata si provocarilor unor crize, si a apreciat ca unele tari din cel de-al "doilea val", printre care si Romania, ar putea recupera distanta ce le desparte de statele incluse in "primul val".
Dar comisarul european a mai elaborat si "alte strategii de colaborare" pentru alte state europene, cu toate ca, potrivit declaratiei sale, se intrevede, de pe acum, posibilitatea acceptarii "unui al treilea val"de negocieri pentru Balcani, ba chiar a unui al patrulea val, pentru statele din Caucaz, Ucraina si Republica Moldova.
O problema speciala pentru Uniune este Rusia, pentru care, spune Verheugen, "nu exista o perspectiva realista a aderarii" deoarece aceasta ar risca sa "dezechilibreze UE", dar, cu toatea acestea, Moscovei trebuie sa i se ofere "instrumentele adecvate cooperarii".
Referitor la Turcia, Verheugen a declarat ca la urmatorul summit de la Helsinki acestei tari ar trebui sa i se acorde statutul de candidat, la fel ca tuturor celorlalte, dar nimic mai mult, deoarece acest stat, potrivit opiniei sale, este departe de a respecta dezideratele Uniunii, mai ales in domeniul democratiei.
Pe de alta parte, Franta, care va asigura presedintia UE in cursul celui de-al doilea semestru al anului 2000, militeaza pentru o serie de reforme cu privire la functionarea institutiilor europene, inaintea oricarei extinderi. Totusi, Jacques Attali, fost consilier al presedintelui Francois Mitterand considera, intr-un raport cerut de Ministerul Francez de Externe, "inevitabila" continuarea extinderii. El a cifrat la 35 sau 40 numarul membrilor UE in anul 2020, considerind ca este necesara admiterea Turciei, "pentru a evita o radicalizare a Islamului in sud-estul Uniunii", precum si a Rusiei, "pentru a garanta un viitor pasnic" acestei tari. (Ionel AFRASINEI)