Caută 
3 MIN
Vita de vie era sacra in Grecia antica, iar sucul stors din struguri era considerata licoarea lui Dionysos iar la romani a lui Bacchus. In Dacia strugurii erau la loc de cinste, Deceneu reusind cu greu sa arda viile care erau mai peste tot raspindite si schimba mentalitatea dacilor in a folosi vinul cu prea mult zel. Pentru egipteni trei mari zei Osiris, Horus si Isis aveau vita de vie ca planta magica iar strugurii au fost apreciati pentru faptul ca sint si aliment si medicament.
Strugurii au rol in remineralizarea organismului si revitalizarea lui datorita continutului bogat in minerale si vitamine. Strugurii aduc energie spirituala si maresc puterea mentala, deschizind fiinta spre intelegerea viselor si viziunilor. Se spune ca mincind struguri sau stafide se mareste fertilitatea femeilor. Astfel ca, punind in balanta binefacerile pe care consumul strugurilor il poate avea asupra organismului in orice toamna se pot minca bobitele aurii sau negre in fiecare zi sau se pot face cure de minim o saptamina.
Strugurii au un continut foarte mare de apa, pina la 73% si zahar fermentabil pina la 24%. Restul substantelor continute in aceste fructe sint acizii organici, mineralele, materii azotate, cenusi si taninuri, materii rasinoase, ulei si acizi volatili precum si un continut bogat in vitamina A si B si mai putin C si P.
Strugurii negri contin si o subtanta protectoare favorabila vederii. Datorita acestor substante continute sucul obtinut prin stoarcerea boabelor de struguri mai este numit si "un lapte vegetal".
Cum se pot prepara produsele vitei de vie
* Seva de primavara obtinuta prin colectarea sucului din coardele vitei taiate proaspat se poate utiliza contra litiazelor urinare si biliare si ca solutie pentru ingrijit ochii.
* In cure de minim o saptamina strugurii se consuma proaspeti.
* Dulceata este laxativa si se poate prepara si in amestec cu alte fructe de toamna: mere, gutui si pere.
* Sucul extras inainte de maturarea strugurilor este racoritor foarte bun in stari febrile.
* Mustul, sucul obtinut prin stoarcerea strugurilor copti, este diuretic si laxativ.
* Stafidele, boabe de struguri uscate, au aceleasi proprietati ca si fructul proaspat. Sint foarte energetice indicate in afectiunile pulmonare, renale, vezicale si hepatice.
* Uleiul din simburi de struguri este recomandat in afectiunile cardiovasculare.
* Frunzele de vie se pastreaza in sare sau introduse fortat in sticle si astupate pina in momentul utilizarii lor. Acestea sint urilizate mai ales in alimentatie.
* Vinul este folosit in terapeutica pentru macerarea plantelor medicinale si obtinerea de bauturi medicinale.
Utilizarile terapeutice
In dispepsii, litiaza urinara sau biliara, intoxicatii, constipatii, dermatoze, tuberculoze se consuma struguri in fiecare zi pina la doua kilograme.
Dezintoxicarea organismului sau starile febrile, anginele sau stomatitele se pot ameliora cu ajutorul mustului proaspat consumindu-se 300-400 ml pe zi.
Afectiunile pulmonare, renale, ale vezicii, in bolile ficatului se pot consuma stafide sub forma de cura, cite 200 g pe zi.
Seva primaverii poate fi utilizata ca adjuvant in tratamentul litiazelor urinare si biliare sau sub forma de comprese in cazul plagilor avind efect cicatrizant.
Doua retete inedite din must si stafide
Mustul taiat: Mustul dulce este savurat cu o deosebita placere de cei mici. Pentru a prelungi aceasta satisfactie iata o reteta simpla de pastrare a mustului pe timp de iarna, cu acelasi gust ca atunci cind a fost baut direct de la teasc. Mustul care se aduna prin presarea strugurilor se stringe intr-o oala si se pune la fiert. Se pazeste si i se ia spuma ori de cite ori este necesar. Se lasa sa se dea intr-un clocot. Se toarna in sticle de plastic si se da la rece. Nu se pune zahar sau alti conservanti. Important este ca temperatura de pastrare sa fie scazuta si constanta. Este singurul secret pentru pastrarea mustului taiat fara a se altera.
Stafide si nuci in alcool: Se ia un kilogram de stafide, 200 g coji de nuci verzi de anul acesta si se pun intr-un borcan mai mare. Se adauga 200 g zahar sau 250 g miere de albine apoi se acopera totul cu alcool dublu rafinat. Se astupa bine borcanul si se lasa la macerat timp de 30 de zile. Se obtine o bautura care poate fi utilizata ca aperitiv. (Sandu MARIN)
