Cum a disparut un sat de pe harta Romaniei

De multa vreme ma intrebasem cum de nu gasesc pe nici o harta geografica a Romaniei, nici pe cea de pe vremea copilariei, adolescentei si studentiei mele, deci pe harta Republicii Socialiste Romania, nici pe cea postdecembrista a Republicii Romania locul meu de nastere, satul Apoldu de Sus. Si m-am intrebat asta nu doar pentru ca m-am nascut eu acolo, la fel ca si scriitorul si jurnalistul Hans Liebhardt, ci si pentru ca pe hartile in cauza se afla, respectiv, se afla, in schimb, Apoldu de Jos!
Daca va voi spune apoi si faptul ca in germana satul meu natal se numeste Grosspold (adica: Apoldu Mare), iar satul vecin Kleinpold (Apoldu Mic), problema devine cu atit mai intriganta, nu-i asa? Desigur, lipsesc multe sate de pe hartile de perete ale Romaniei care atirna prin scoli, redactii si birouri etc., dar cum dracu’ se face ca un sat mai mic este, iar unul mai mare nu este pe harta?
Ei bine, in octombrie anul trecut ma aflam la Bucuresti. Era in zilele acelea cind ziceai ca a (re)venit vara (da, da, clima asta!) si, avind ceva timp la dispozitie, mi-am spus: ce-ar fi sa trec pe la redactia ziarului Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien (ADZ) (pentru care scriu din cind in cind) si unde nu mai fusesem de la inceputul anilor 1990. L-am intrebat pe prietenul la care stateam cum ajung in Piata Presei Libere, am luat autobuzul indicat, am gasit relativ repede redactia in acea destul de oribila magaoaie de cladire sovietica. Am stat de vorba cu Rohtraut Wittstock (careia ii trimit indeobste articolele mele), apoi am schimbat biroul, m-am dus sa-l salut pe Hans Liebhardt.
Si-n biroul acestuia, ce sa vezi? O harta din comunismul timpuriu al tarii, cind Romania inca era o republica populara, iar titulatura oficiala era Republica Populara Romina! Iar pe harta aceasta, minune mare, era trecut Apoldu de Sus si lipsea Apoldu de Jos! Mi-am scos pe loc camera digitala si-am fotografiat "evenimentul", "documentul"!
Acum ramine intrebarea: oare ce s-a intimplat? De ce a fost scos un sat mai mare de pe harta si introdus unul mai mic? Ei bine, banuiala mea este urmatoarea: In 1968 a avut loc reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii. Pina atunci (din 1950), Romania (ma rog: R.P. Romina) era impartita in regiuni, care la rindul lor erau formate din raioane. Apoldu de Sus a apartinut pina-n 1968 de raionul Alba, regiunea Hunedoara. Tata, care a fost 26 de ani morar la Apoldu de Sus, mergea in primii ani ai copilariei mele la Sebes cind avea de rezolvat vreo problema la intreprinderea de care tinea moara. O moara mare, construita in interbelic (tot de un Liebhardt!) si, evident, nationalizata dupa ce comunistii au luat toate haturile-n mina. O moara la care in anii 1950 se lucra si in schimburi, pentru ca macina cerealele pentru nu stiu cite sate din zona! Asta pina cind s-a construit la Sibiu o moara "industriala", ca sa zic asa.
Oricum, fapt este ca pe noile harti din scoli, birouri s.a.m.d. Apoldu de Sus nu mai era (si, dupa cum am aratat, asa a ramas si dupa 1989!), Apoldu de Jos in schimb e! Sa fi intrecut intre timp satul vecin ca numar de locuitori satul meu de bastina? N-am stire de asa ceva. Nici n-avea cum sa depaseasca un sat care avea pe linga sasi si landleri (Apoldu de Sus se numara printre cele trei localitati in care au venit in secolul 18 austrieci care n-au vrut sa treaca inapoi la catolicism, ei au fost numiti "landler", intrucit parte din ei venisera dintr-o regiune numita Landl) si o mare minoritate de romi si una mai mica de romani! Satul avea un CAP mare, un IAS cu intinse vii si o crama de vinificatie, ateliere de mica industrie, un cinema cu cel putin doua reprezentatii in fiecare zi (!), o scoala cu doua cladiri (din care una foarte mare), iar sussemnatul fac parte dintr-un contingent 1961 care a necesitat formarea a doua clase paralele cu predare in limba germana!
Astfel stind lucrurile, pare greu de inteles ce s-a intimplat, cum de a disparut Apoldu de Sus de pe hartile generale uzuale ale Romaniei. O posibila – si zic eu: plauzibila – explicatie ar putea sa fie urmatoarea. Okay, ea contine o doza de speculatie, dar mai degraba ma tem ca nu ma-nsel decit viceversa: Apoldu de Sus era pe vremea aceea un sat ardelenesc majoritar german, Apoldu de Sus, in schimb, un sat pur romanesc (daca facem abstractie de minoritatea roma care exista si acolo). Ca atare, imi permit sa formulez urmatoarea banuiala: ca in cursul reorientarii ideologice a P.C.R. in sensul glisarii informale spre national-comunism (cu accentul pe national…) s-a luat probabil si decizia de-a scoate Grosspold / Apoldu de Sus de pe harta si de-a introduce romanescul Apoldu de Jos.
Desigur, cind ma gindesc la faptul ca in Banat, de exemplu, au ramas sate chiar si cu numele german pe harta tarii (de exemplu Liebling sau Lenauheim!), parca teza mea se subrezeste. Poate ca explicatia este una de meschinarie umana sau de "razbunare" personala: ce-ar fi sa aflam ca din comisia care s-a ocupat de elaborarea noii harti a facut parte si cineva care era originar din Apoldu de Jos? Sau cineva care a patit ceva rau la Apoldu de Sus… Ori a fost casatorit cu o femeie de acolo, iar aceasta l-a inselat… Sau l-a parasit…
Chiar, oare cine si dupa ce criterii decide sa introduca sau sa scoata o localitate de pe harta tarii?
Cert este un singur lucru: Apoldu de Sus nu (mai) este pe hartile uzuale ale Romaniei. Da, lipseste de pe hartile geografice, dar se afla-n schimb pe alte harti – pe cea culturala, de exemplu. Acest sat continua sa fie unul care mai are chiar si viata culturala germana, de vreme ce se numara printre putinele localitati rurale in care mai traiesc peste 200 de etnici germani si unde fiinteaza un "Atelier 202" in care se tin concerte si lecturi si se fac expozitii! Iar sezonul cultural de anul acesta se va fi deschis deja cind cititi rindurile acestea, anume pe 10 aprilie, cu o lectura publica sustinuta de preotii-scriitori Walther Gottfried Seidner si Wilhelm Meitert, cit si de catre sussemnatul, iar corul sibian "Silberfäden" (Fire de argint) va rotunji programul care contine si vernisajul expozitiilor de grafica si caligrafii ale artistilor plastici Oswald Kessler si Joachim Nagel…