Economia romaneasca azi (II)

In ce priveste formarea bruta de capital fix, Romania are o buna rata a investitiilor, care ajunge in acest an la 33% din PIB, cea mai mare rata de crestere din istoria Romaniei, fiind prevazute cresteri inca mai mari pentru anii urmatori. Cistigul salarial mediu net e de 1200 RON, ceea ce inseamna cam 320 de euro pe luna. In concluzie, avem o economie plina de contradictii si amenintari, dar cu o tendinta de evolutie ascendenta a principalelor variabile macroeconomice si de adaptare la structurile si cerintele europene. Dependenta de exterior, sau constringerea externa, este mare, incadrindu-ne in sfera de influenta preponderenta a Austriei, care tinde sa refaca economic si financiar vechea MittelEuropa, dar si a Germaniei, Italiei, Frantei, Rusiei si, politic mai mult, a S.U.A.

Economia romaneasca nu a reusit sa-si defineasca polii de competitivitate. Avem putine branduri autohtone si slab valorificate. Sectorul cel mai dinamic este cel al constructiilor, urmat de servicii si industrie. Romania pare sa reziste turbulentelor de pe pietele internationale, chiar daca impactul cresterii preturilor la petrol, gaze naturale, materii prime sau hrana e unul foarte serios. Acest mediu relativ stabil a atras anul trecut investitii straine directe de 7,2 miliarde euro, ceea ce ne desemneaza ca destinatie privilegiata in regiune, dupa Polonia si Rusia.

Cresterea romaneasca (8,2% pe primele 6 luni) seamana putin a supraincalzire, dupa modelul "tigrilor baltici", care parcurg crize de crestere asemanatoare. Supraincalzirea provine din faptul ca exista un exces de cerere ce nu poate fi satisfacut din oferta interna, iar aceasta creeaza presiuni asupra inflatiei, a deficitului de cont curent si cursului de schimb. Totusi, pentru prima data dupa 1989, exporturile sint in crestere, superioara celei a importurilor, iar structura lor s-a imbunatatit, ceea ce pentru mine reprezinta cea mai buna veste din ultimii ani. Investitiile din anii precedenti incep sa se vada in exporturi. Vedeta lor este industria auto, chiar inainte de apropiata venire a Ford.

Problema ramine in continuare cresterea consumului intern, care se face din importuri si pe datorie, ceea ce stimuleaza inflatia. Progresul creditarii nu este insotit de un progres similar al economisirii. Orice spor salarial e imediat absorbit de consum sau de inflatie. Or, o crestere bazata pe consum nu poate asigura o convergenta reala si sustenabila. Dar aceasta reprezinta o etapa naturala a oricarei economii care creste. Costul miinii de lucru creste datorita absentei sale relative, dar cresterea nu are legatura cu productivitatea, ceea ce iarasi nu este sanatos. La ora actuala, costurile salariale in total costurilor companiilor a ajuns la 17,4%, adica nivelul cel mai ridicat al tarilor din zona, chiar daca nivelul nominal al salariilor e in continuare printre cele mai mici. Deci traditionala mina de lucru ieftina nu mai e un element de atractivitate atit de mare pentru investitorii straini.

Economia romaneasca are inca mult de recuperat in termeni de convergenta reala. Solutia de fond este cresterea productivitatii pe calea investitiilor, a competitivitatii pe calea exporturilor, investitii si exporturi cu valoare adaugata mare. O crestere bazata pe constructii, ca cea actuala, implica tranzactii pe credit, investitii speculative si de multe ori bani care provin din economia gri si nu pot fi investiti profitabil in domenii productive, ceea ce contribuie la explozia irationala a preturilor la imobiliare. Constructiile sint un sector foarte volatil, putin fiscalizat pentru ca utilizeaza multa mina de lucru la negru.

Mai volatila e insa agricultura. Romania are un potential agricol imens, dar pe care nu-l valorifica. Este nevoie de investitii masive, fonduri europene etc. Dintre servicii se remarca software-ul, telefonia, turismul, comertul si serviciile auto. Industria se remarca prin virfuri ca Petrom, Lukoil, Rompetrol, Automobile Dacia, Arcelor-Mittal s.a. Totusi, industria romaneasca e slab competitiva, si asta datorita infrastructurii precare, a cresterii mult mai rapide a salariilor fata de productivitatea muncii si a lipsei relative de personal calificat.

Sintem intr-un an electoral si e greu de prevazut cum vor evolua lucrurile, mai ales ca nici conjunctura externa nu e foarte favorabila. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, compara economia cu un motor care, turat prea mult, scoate mai mult fum. Comparatia poate fi facuta si cu o masina care a luat viteza, dar mai mult la vale, si Doamne fereste sa apara vreo curba… Oricum, perioada e foarte tensionata. Presiunile cele mari sint pe inflatie si pe curs, leul depreciindu-se rapid in iarna, de la 3,1 la 3,7, ceea ce a mai dat o gura de oxigen exportatorilor.

Bancile si-au majorat activele, in 2007, intr-un ritm nemaiintilnit, de circa 45%. Piata asigurarilor in euro a crescut, de asemenea, cu 30%. Anul 2007 a marcat si intrarea investitorilor straini in sectoare inca neabordate sau abordate doar partial, cum sint: curierat, clinici medicale sau agentii de turism. Salariul mediu net se indreapta spre 500 de euro pe luna, deocamdata fiind de 340 euro. Cu toate acestea, studii internationale arata ca cea mai grava criza de personal din lume este acum in Romania. Desi o familie de bancheri cu salarii medii din Romania cistiga mai bine decit o familie americana dintr-un stat mai sarac.

Deficitul bugetar este 2,4% din PIB, deficit creat intr-o singura luna, in decemrie 2007, in conditiile in care anul trecut s-au realizat venituri in plus de 8 miliarde euro si cheltuieli de 10 miliarde euro. In 2008 este prevazuta o crestere a veniturilor bugetare de la 31% la 35% din PIB, crestere bazata si pe fondurile oferite de U.E., dar conditionate de depunerea unor proiecte fezabile si de asigurarea cofinantarii. Nu avem inca suficiente astfel de proiecte pentru ca nu avem o cultura a proiectului, nu avem un proiect veritabil pentru Romania.